„Anonymouse” duce arta de pe stradă la muzeu

• Colectivul suedez „Anonymouse”, supranumit „Banksy Mouse”, aduce arta stradală miniaturală din stradă în muzeu, după nouă ani de mister și creativitate.
• Miniaturile lor, case și afaceri pentru șoareci, au apărut în orașe din întreaga lume, captând imaginația publicului și devenind virale.
• Expoziția de la Skissernas Museum din Lund celebrează această poveste unică. Aduce în prim-plan o artă care rezonează cu copilăria și fantezia.

În 2016, pe străzile din sudul Suediei au început să apară mici construcții care păreau să fie locuințe și afaceri ale unor șoareci imaginari. Un restaurant numit „Il Topolino” și o băcănie „Noix de Vie”. Nimeni nu știa cine era în spatele acestor creații. Semnătura era doar „Anonymouse”, un duo artistic care a rămas anonim timp de aproape un deceniu. Proiectul a captat rapid atenția publicului și a devenit viral. A ajuns chiar și în emisiunea americană „The Late Late Show with James Corden”. Anul acesta, cei doi artiști, Elin Westerholm și Lupus Nensén, au ieșit din anonimat. Ei au dezvăluit că lucrează în industria filmului și televiziunii, creând decoruri și recuzită.

Miniaturi care aduc copilăria în orașe mari

Inspirat de atmosfera artistică a cartierului Montmartre din Paris, proiectul „Anonymouse” a crescut constant. Au instalat miniaturi în orașe precum Malmö, Lund, Stockholm, dar și pe insula Man sau în Quebec, Canada. Printre cele mai apreciate lucrări se numără o farmacie miniaturală, o patiserie și chiar un magazin de discuri, „Ricotta Records”, cu coperți de vinil în miniatură, pline de jocuri de cuvinte pe tema șoarecilor și brânzei. Artiștii spun că o parte din farmecul proiectului este tocmai seriozitatea cu care tratează aceste idei aparent „prostești”. Dar idei pline de umor și creativitate.

Expoziția care aduce magia în muzeu

Pentru a marca 9 ani de „ghidușii și creativitate a șoarecilor”, o selecție a acestor miniaturi este expusă la Skissernas Museum din Lund. Publicul are astfel ocazia să se bucure de această artă jucăușă și plină de imaginație într-un cadru muzeal. Artistul Lupus Nensén mărturisește că proiectul aduce bucurie tuturor, de la copii până la vârstnici, evocând amintiri și stârnind zâmbete. „Este uimitor să vezi un bătrân de 70 de ani care vine cu cârje și este ajutat să vadă aceste lucrări” spune artistul. El mizează pe puterea artei de a conecta generații și de a trezi copilul din fiecare dintre noi.

„Anonymouse” este mai mult decât o colecție de miniaturi. Este o invitație la visare și la redescoperirea lumii prin ochii unei creaturi mici, dar pline de viață și personalitate. Această poveste a artei stradale care a migrat în spațiul muzeal îți amintește că arta poate fi oriunde. Chiar și în cele mai mici detalii.

Cei mai celebri anonimi

De-a lungul istoriei, mulți scriitori celebri au ales să-și ascundă identitatea sub pseudonime, adăugând un aer de mister și fascinație creațiilor lor. Agatha Christie a scris sub numele Mary Westmacott, iar C.S. Lewis a folosit pseudonimele Clive Hamilton și N.W. Clerk. Și în lumea picturii, pseudonimul a fost un instrument al recunoașterii: Michelangelo Merisi este cunoscut sub numele Caravaggio. Astăzi, această practică continuă, dar în contextul digital actual, mulți artiști aleg să rămână anonimi, protejându-și identitatea de ochii curioșilor și ai investigațiilor online.

Banksy, legenda printre anonimi continuă

Un exemplu emblematic este Banksy, artistul britanic de graffiti care, deși activ din anii ’90, și-a păstrat identitatea secretă. Stilul său distinctiv și mesajele politice puternice au atras milioane de urmăritori, iar anonimatul său îi permite să-și transmită mesajele fără prejudecăți. Pe lângă arta stradală, Banksy a creat instalații și chiar un parc tematic, „Dismaland”. În 2020, a susținut mișcarea Black Lives Matter printr-o campanie inedită de tricouri.

În muzică, duo-ul Daft Punk a adoptat anonimatul prin purtarea căștilor metalice, devenite simboluri ale identității lor. Această alegere a alimentat speculații și a contribuit la aura lor misterioasă, în timp ce au creat muzică electronică de referință. Scriitoarea Elena Ferrante este un alt exemplu de anonim modern, cunoscută doar prin operele sale, fără să-și dezvăluie identitatea reală. Controversele legate de identitatea ei au stârnit dezbateri despre dreptul la intimitate în era digitală. Artiști precum Felipe Pantone și @lushsux continuă această tradiție, combinând tehnologia și arta, dar păstrându-și fața ascunsă pentru a lăsa creațiile să vorbească de la sine. În modă, Martin Margiela este celebru pentru refuzul de a apărea public, preferând ca atenția să fie asupra produselor sale, nu asupra persoanei. Astfel, în epoca digitală, anonimatul devine un instrument de libertate și protecție, dar și o sursă de mister care amplifică fascinația publicului față de artiști și creațiile lor.