Francesca Romana Stasolla descoperă un peisaj funerar antic sub Biserica Sfântului Mormânt

• O echipă condusă de Francesca Romana Stasolla a descoperit, sub Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, un peisaj funerar antic cu o carieră transformată în loc de cultură și îngropare, faza finală a săpăturii fiind în 2025.
• Descoperirile oferă doar un suport arheologic pentru cadrul fizic descris în Evanghelii, fără a dovedi că Iisus a fost înmormântat acolo, iar cercetătorii recunosc că nu pot stabili o legătură continuă a tradiției până în secolul I.
• Pentru tine, înseamnă o confirmare fizică a unui peisaj biblic, dar nu o dovadă istorică definitivă: obții un strat nou de înțelegere asupra modului în care locul descris în texte a existat material, dar trebuie să faci distincția fină între arheologie și credință.

Arheologii au descoperit sub Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim dovezi ale unui peisaj funerar antic, cu mici zone cultivate cu viță de vie și măslini. Descoperirea, condusă de Francesca Romana Stasolla de la Universitatea Sapienza din Roma, a fost anunțată în contextul unei săpături care a început în 2022 și a intrat în faza finală în 2025. Echipa a documentat o carieră abandonată, transformată ulterior în spațiu de cultură și loc de îngropare în stâncă.

Teologie cu instrumente arheologice

Raportul preliminar din 2025, publicat în Liber Annuus, revistă academică anuală de teologie și arheologie biblică, oferă detalii concrete. Cercetătorii au descris mai multe faze de extracție a calcarului, urmate de nivelarea și reutilizarea rocii de bază. Unele cavități ale carierei au ajuns la adâncimi de aproximativ șase metri, înainte de a fi umplute cu pământ. Un studiu arheobotanic separat a identificat cereale, smochini și alte plante cultivate sau sălbatice, pe lângă lemn de măslin și polen din mai multe specii de ierburi.

Revelații și rețineri

Obiecția vine din faptul că aceste descoperiri nu pot dovedi că Iisus a fost înmormântat acolo. Ele oferă un suport arheologic pentru cadrul fizic descris în Evanghelii, fără a stabili identitatea celor îngropați. Importanța stă în combinația dintre locație, utilizarea sa pentru înmormântări și conservarea ulterioară ca loc de cult creștin. Cercetătorii recunosc că nu pot stabili dacă tradiția poate fi trasată continuu până în secolul I.

Concluzii de etapă

Tensiunea se adâncește prin istoria complexă a locului. Echipa a urmărit transformarea unei camere de înmormântare prin secole: blocată de o structură romană sub Împăratul Hadrian, în secolul al II-lea, apoi eliberată și izolată de Împăratul Constantin două secole mai târziu, devenind nucleul unui sanctuar creștin. Găsirea absidei bisericii originale și a unei străzi romane sub ea a ajutat la reconstruirea acestei schimbări, dar arată doar că locul era venerat pe vremea lui Constantin, nu când a început tradiția.

Peisajul biblic din subteran

Pentru tine, această descoperire înseamnă o confirmare fizică a unui peisaj biblic, dar nu o dovadă istorică definitivă. Ce câștigi este un strat nou de înțelegere asupra modului în care un loc descris în textele sfinte a existat material în Ierusalimul antic. Ce trebuie să urmărești este distincția fină între arheologie și credință: faptul că generații de oameni au venerat acest loc este un fapt obiectiv, așa cum spune Stasolla, dar asta nu certifică evenimentul biblic. Pe scurt, povestea este despre un trecut pe care îl poți atinge acum, dar pe care nu-l poți dovedi complet.