- Primăria Capitalei a oprit joi şantierul de reabilitare a şinelor de tramvai de pe strada Armand Călinescu, după ce muncitorii au descoperit ziduri cu posibilă importanță arheologică.
- O echipă de la Institutul de Arheologie trebuie să evalueze vestigiile timp de aproximativ trei săptămâni, iar constructorul nu poate relua săpăturile până la verdictul specialiştilor.
- Dacă locuieşti în zona celor aproape doi kilometri de şantier, traficul perturbat din aprilie continuă fără termen clar, iar confirmarea importanţei vestigiilor ar putea modifica proiectul şi prelungi şi mai mult blocajul.
Primăria Capitalei a oprit joi şantierul de pe strada Armand Călinescu, unde se reabilitau şinele de tramvai, după ce lucrătorii au descoperit în timpul săpăturilor ziduri care ar putea avea importanţă arheologică. Lucrările fac parte din Lotul 5, care se întinde pe 1,8 kilometri, din Mântuleasa, Paleologu, Vasile Lascăr, Lizeanu şi până la Intrarea Vagonului. Şantierele pe acest lot au început în aprilie.
Advertisment
Arheologia intră pe traseu
O echipă de la Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, din cadrul Ministerului Culturii, a fost deja pe şantier şi a făcut o primă verificare. Urmează ca specialişti de la Institutul de Arheologie să vină la faţa locului pentru săpături proprii. Arheologii vor stabili dacă zidurile sunt relicve importante pentru istoria oraşului şi dacă trebuie conservate. Întregul proces de evaluare va dura în jur de trei săptămâni.
Șantierul capătă o ieșire în istorie
Oprirea şantierului vine într-un moment în care reabilitarea infrastructurii de tramvai este deja în desfăşurare de câteva luni. Orice întârziere suplimentară prelungeşte disconfortul din trafic şi amână finalizarea lucrărilor pe un traseu de aproape doi kilometri care traversează mai multe străzi din zona centrală. Constructorul nu poate relua săpăturile până când arheologii nu îşi dau verdictul.
Recomandări
Calendar din trecut
Cele trei săptămâni de evaluare se adaugă deja la calendarul unui şantier pornit în aprilie. Pentru locuitorii din zonă, asta înseamnă că traficul perturbat de lucrări continuă fără un termen clar de finalizare. Dacă arheologii confirmă importanţa vestigiilor, conservarea lor ar putea modifica traseul sau soluţiile tehnice ale proiectului, ceea ce ar prelungi şi mai mult blocajul. Pe scurt, fiecare săptămână de evaluare se traduce într-o săptămână în plus de şantier deschis în mijlocul oraşului.
Vestigiile cu implicații în transport
Nu ar fi o premieră: la Timișoara, modernizarea liniilor de tramvai a scos la lumină vestigii ale vechii cetăți și morminte medievale. Iar în acest an, lucrările la centura orașului au dat de un sit din secolul II-IV.
Atena, Roma și Salonic au mers însă mai departe și au transformat descoperirile din timpul construirii metroului în adevărate stații-muzeu. Întrebarea pentru București este simplă: acoperim din nou istoria pentru a monta șinele sau o integrăm în oraș?
Urmează stația istorie
* La Timișoara, lucrările la liniile de tramvai din Piața Libertății au scos la iveală, în 2006, canalizări ale cetății austriece, ziduri, ceramică și un drum din lemn din secolele XVI–XVIII. În 2021, pe alt șantier de tramvai, au fost descoperite 13 morminte medievale.
* La Atena, lucrările metroului au generat cea mai amplă săpătură arheologică realizată în oraș: peste 50.000 de obiecte descoperite. O parte sunt expuse chiar în stații.
* La Salonic, construirea metroului a scos la lumină drumuri romane și bizantine, piețe, ateliere și peste 130.000 de artefacte. Unele stații au fost transformate în muzee subterane.
* La Roma, vestigiile găsite la construirea magistralei C au fost integrate în noile stații Colosseo–Fori Imperiali și Porta Metronia, concepute ca stații-muzeu.
Deocamdată, în București vorbim doar despre posibile vestigii. Vechimea și importanța zidurilor nu au fost încă stabilite.
Partenerii noștri