- Lectura ca act social: Edmund Burke Huey a schimbat paradigma, argumentând că lectura nu este doar o abilitate mecanică, ci un proces activ, modelat de experiențele și inferențele cititorului.
- Influența politică și economică: De-a lungul timpului, lectura a fost văzută ca esențială pentru participarea democratică și succesul economic, motiv pentru care a atras constant atenția politicienilor.
- Intersecția cu tehnologia: De la mașini de învățare la computere portabile, fiecare salt tehnologic a remodelat modul în care citim și învățăm să citim.
Adrian Johns, în volumul său „The Science of Reading: Information, Media & Mind in Modern America”(2023), propune o incursiune fascinantă în istoria științei lecturii, de la primele experimente psihofizice din anii 1880 până la provocările erei digitale. Pentru Johns, modul în care am studiat și predat lectura reflectă nu doar evoluția cunoașterii, ci și transformările sociale, economice și tehnologice ale Americii moderne.
Advertisment
Povestea educației în lumea cititului
Primele cercetări, conduse de figuri precum James McKeen Cattell, au transformat lectura într-un obiect de studiu științific. Au analizat mișcările ochilor și reacțiile la stimuli vizuali. Aceste experimente au deschis drumul pentru metode pedagogice inovatoare. Este vorba despre recunoașterea generală a cuvintelor, care a câștigat rapid teren în școlile americane.
Războaiele Lecturii: Phonics vs. Whole Language
Unul dintre cele mai captivante capitole ale cărții lui Johns este dedicat așa-numitelor „reading wars” – dezbaterile aprinse dintre susținătorii metodei fonetice (phonics) și cei ai abordării globale (whole language). Aceste dispute, adesea prezentate publicului ca opțiuni antagonice, ascund de fapt o complexitate mult mai mare.
Recomandări
Johns argumentează că polarizarea acestui subiect a fost alimentată atât de interese comerciale. Dar și de dorința de simplificare a mesajului pentru părinți și decidenți. Figuri precum Rudolf Flesch, cu bestsellerul său „Why Johnny Can’t Read”, au criticat vehement metoda whole language. Ei au cerut revenirea la fonetică. Pe de altă parte, cercetătoarea Jeanne Chall a pledat pentru o abordare echilibrată. Aceasta are în vedere combinarea ambelor metode, mai ales în etapele incipiente ale învățării.
Era Digitală: Noi Provocări, Aceleași Întrebări
Ultima parte a cărții explorează impactul tehnologiei asupra lecturii. De la visul lui Alan Kay de a crea un „Dynabook” – un precursor conceptual al iPad-ului de azi – la întrebările actuale despre diferențele dintre lectura pe hârtie și cea pe ecran, Johns subliniază că tehnologia nu a simplificat, ci a complicat și mai mult peisajul alfabetizării.
Lectura ca Oglindă a Societății: Din Laborator în Sălile de Clasă
În ciuda detaliilor tehnice și a incursiunilor în experimente de laborator, cartea rămâne accesibilă și relevantă. Mai ales dacă ești interesat de modul în care citim, învățăm și ne raportăm la informație. Johns ne provoacă să privim lectura nu doar ca pe o abilitate individuală. Lectura apare mai ales ca un fenomen social, politic și tehnologic, aflat în continuă transformare.
Lectura nu este doar o cheie a cunoașterii, ci și o oglindă a epocii în care trăim. De la laboratoarele secolului XIX la tabletele digitale, povestea lecturii este, de fapt, povestea noastră.
Partenerii noștri