- Operațiunea Bernhard a forțat peste 140 de prizonieri evrei să falsifice bancnote britanice
- Falsurile erau atât de bune încât Banca Angliei a retras toate bancnotele mari din circulație
- Povestea a inspirat noul film din seria Peaky Blinders este acum subiectul unei donații către Holocaust Centre North de la University of Huddersfield.
Planul nazist de a distruge economia Marii Britanii prin falsificarea masivă de bancnote pare extras dintr-un film de Hollywood, dar represintă una dintre cele mai ambițioase operațiuni de contrafacere din istorie. Operațiunea Bernhard, numită după maiorul SS Friedrich Bernhard Krüger, a avut un impact atât de profund asupra sistemului monetar britanic încât efectele sale s-au resimțit decenii după sfârșitul războiului. Mulți au fost dezamăgiți de producția care a pus capăt poveștii lui Tommy Shelby. Astăzi, această poveste extraordinară a revenit în atenția publicului prin noul film Peaky Blinders: The Immortal Man, unde Tim Roth interpretează un personaj care încearcă să introducă moneda falsă în economia britanică. Acum exemplare din bancnotele falsificate în povestea reală ajung la Holocaust Centre North de la University of Huddersfield, după o donație din partea colecționarului Andy Taylor.
Advertisment
„Un plan diabollic cu consecințe neașteptate”
Jennifer Adam, curatoare la Muzeul Băncii Angliei, descrie operațiunea ca fiind „o formă de război economic”. Între 1942 și 1945, peste 140 de prizonieri evrei de la lagărul de concentrare Sachsenhausen au fost forțați să studieze și să recreeze bancnote de 5, 10, 20 și 50 de lire sterline. „Toate aceste bani contrabandiți au fost produse de oameni care ar fi fost uciși”, explică Hannah Goldstone de la Holocaust Centre North. Prizonierii au fost izolați de populația generală a lagărului și au trebuit să identifice aproximativ 150 de mărci de securitate diferite, pe care le-au reprodus cu o precizie uluitoare.
„Falsurile erau aproape perfecte”
Andy Taylor, colecționar care și-a dedicat viața strângerii acestor bancnote istorice, mărturisește: „Similaritatea dintre bancnotele genuine și falsuri era neglijabilă, cu excepția cazului în care știi cu adevărat ce să cauți”. Bancnotele din perioada războiului erau făcute din hârtie de bumbac-cârpă albă, având doar o față tipărită cu text negru, semnături și mărci de securitate secrete. „Sunt foarte mari, în jur de mărimea unei foi A5, și sunt ca niște opere de artă, hârtia e frumoasă”, adaugă Taylor. Simplitatea lor relativă comparativ cu bancnotele moderne a făcut ca falsificarea să fie posibilă, însă naziștii nu au reușit să creeze un sistem pentru numerele de serie unice.
„Descoperirea care a schimbat totul”
Prima bancnotă falsificată nu a fost detectată până în 1943, când a trecut printr-o bancă britanică din Maroc. „Bancnotele au un număr de serie unic, dar prizonierii care încercau să falsifice bancnotele nu reușiseră să descifreze complet secvența din cifrul pe care îl folosea Banca Angliei”, explică Adam. Când falsul a fost trimis înapoi la Bancă pentru plată, verificarea registrului a arătat că bancnota fusese deja plătită. Reacția a fost drastică: Banca Angliei a retras toate bancnotele cu valoare mai mare de 5 lire. Bancnotele de 10 lire nu au fost reintroduse până în 1964, cele de 20 lire în 1970, iar cele de 50 lire abia în 1981. „5 lire în acele vremuri aveau o putere de cumpărare de aproximativ 200 de lire astăzi”, precizează Adam, subliniind impactul economic masiv al acestei întreprinderi.
Povestea reală a operațiunii Bernhard a fost integrată în filmul Peaky Blinders: the Immortal Man, unde personajul interpretat de Tim Roth încearcă să introducă banii falși în circuitul economic. Muzeul din Huddersfield speră ca interesul publicului pentru peliculă să ducă la o mai bună înțelegere a acestei pagini întunecate din istorie. Majoritatea bancnotelor contrafăcute au fost arse sau aruncate în lacul Toplitz, iar câteva au fost recuperate de scafandri în anii cincizeci.
Partenerii noștri