• Cititul provoacă iar ascultarea implică: cum alegi experiența potrivită pentru mintea ta
  • Creierul procesează informația diferit la citit față de ascultare
  • Cititul favorizează adâncimea și reflecția, ascultatul exersează flexibilitatea și emoția

Lectura clasică și ascultarea cărților audio reprezintă două metode tot mai prezente în rutina zilnică a pasionaților de cărți. Chiar dacă ambele variante activează zone similare ale creierului, cercetările recente arată că fiecare interacțiune cu textul dezvoltă particularități cognitive care pot transforma modul în care procesăm, memorăm și trăim informațiile. Dincolo de preferință sau circumstanță, alegerea dintre lectură și audiobook reconfigurează felul în care mintea construiește semnificație, empatie și concentrare.

Ce diferențe apar între momentul în care citești o carte și situația în care alegi o variantă audio a aceluiași titlu?

Cititul implică un grad de angajament activ superior: ochii decodează simbolurile scrise, iar creierul procesează textul într-un ritm personal.
Potrivit cercetărilor conduse de Beth Rogowsky, cititorii reușesc să revină asupra fragmentelor dificile, să reflecteze la sensuri și să își ajusteze viteza în funcție de complexitatea materialului, susținând astfel o memorie și o înțelegere mai solidă. Potrivit cercetătoarei de la Universitatea Bloomsburg din Pennsylvania, „cititul favorizează abilitățile analitice și concentrarea”. Mai degrabă sumarizează avantajul unei experiențe personalizate, direct conectată la ritmul intern al cititorului. În contrast, cititul digital sau rapid pe ecrane determină lectura de suprafață și reducerea profunzimii semnificațiilor. Audiobook-ul permite mobilitate și flexibilitate, adesea favorizând persoane cu program încărcat sau pentru cei care întâmpină dificultăți de citire. Studiile arată că ascultarea engagează ambele emisfere cerebrale, integrând discurs și acustică.

Cum să aleg între cele două forme de lectură?

„Ascultarea implică nu doar procesarea limbajului, ci și emoția transmisă de vocea naratorului”, notează Janet Geipel, cercetătoare la University of Exeter. Ea avertizează totodată: atenția scăzută sau multitasking-ul reduce profunzimea înțelegerii audio. Astfel, ascultarea unei cărți în timp ce faci activități de rutină poate limita retenția, dar poate intensifica trăirea emoțională sau empatia față de personaje. Ambele metode activează zone similare din creier pentru procesarea limbajului, cu diferențe în profunzimea analizei și rapiditatea decodificării. Rogowsky subliniază: „cititul stimulează memorarea și reflecția, iar ascultarea amplifică interpretarea emoțională, cu impact direct asupra modului în care ne conectăm cu povestea.”

Recomandări

TOM STURRIDGE ESTE IAR SANDMAN
CASELE DE MODĂ MIZEAZĂ LITERAR
ȘEFUL OPEN AI ÎȚI PREZINTĂ NOUL TĂU COLEG
FRIENDS DON'T LIE
HORIA SABO MIZEAZĂ PE AI DREPT GENERATOR DE FORȚĂ DE MUNCĂ

Provocarea este să alegi ce ți se potrivește

Geipel adaugă: „nu există efect dăunător inerent formatului audio, ci doar atenție diminuată dacă asculti fără concentrare”. În final, provocarea nu este alegerea celei mai bune variante, ci identificarea contextului și stilului care favorizează cel mai mult dezvoltarea personală – uneori citim pentru analiză, alteori ascultăm pentru conexiune și plăcere. Prin urmare, alegerea între carte și audiobook nu ține de un verdict universal, ci de echilibrul și adaptarea continuă a modului în care acorzi atenția ta și spațiul mental fiecărei experiențe. Pe Mark Manson îl știi mai mult în calitate de autor al unor titluri best seller precum Arta subtila a nepasarii sau Arta subtilă a seducției.

Dar uite că anul ăsta e interesat chiar de jocurile atenției în fața lecturii. ”De ce să citesc 200 de pagini de strategie de marketing când un chat bot poate să îmi expedieze conceptele cheie, referințele și exemplele și chiar să le aplice propriei mele afaceri doar în câteva minute?! Acesta cred că este adevăratul motiv care face lectura să atingă un nivel critic. Sau urmează… și nu neapărat lectura, cât cărțile. Cărțile, ca tehnologie, sunt campioanele absolute ale transferului de cunoștințe de mai bine de 500 de ani. Dar acest lucru s-ar putea să se schimbe. Și ce facem acum? Ne îngropăm cărțile în grădină? Construim un altar pentru A.I. și sacrificăm un țap pentru marele algoritm? Stai așa! Dacă vrei să citești mai multe cărți. Și încă mai sunt destule cărți pe care ar trebui să le citești, există moduri de a-ți recupera acea atenție!”, notează Manson.

Partenerii noștri