ADN-ul rescrie harta: Cristofor Columb își schimbă originile?

• O nouă analiză ADN amenință să zdruncine fundamentul biografiei unuia dintre cei mai controversați exploratori.
• De la Genova, orașul natal presupus, la o posibilă moștenire spaniolă sau sefardă, identitatea lui Columb este supusă reevaluării.
• Știința genetică provoacă documentele istorice, deschizând o dezbatere aprinsă despre rădăcinile adevărate ale marinarului.

De secole, lumea a acceptat o poveste bine înrădăcinată: Cristofor Columb, cel care a deschis calea spre Lumea Nouă, era genovez. Numele său, Cristoforo Colombo, și declarațiile scrise din 1498, unde afirmă că „din el [orașul Genova] am venit și în el m-am născut”, au cimentat această certitudine în manualele de istorie. Însă, asemenea epocii sale, plină de mistere și descoperiri neașteptate, și biografia lui Columb continuă să ne surprindă. O investigație recentă, ce a durat decenii, propune o turnură uluitoare: ADN-ul ar putea indica o altă origine, aruncând o nouă lumină asupra rădăcinilor unui personaj esențial în istoria universală.

Genova: o certitudine contestată

Până de curând, nașterea lui Cristofor Columb, între august și octombrie 1451, în Genova, capitala vibrantă a Liguriei, părea de neclintit. Documentele de curte, deși ulterioare, susțineau această ipoteză, fiind considerate de majoritatea istoricilor dovezi irefutabile. Totuși, de-a lungul anilor, șoaptele și speculațiile despre o posibilă altă origine au persistat. Povestea sa devine într-un mozaic de presupuneri și indicii contradictorii. Un zvon insistent sugera chiar că Columb ar fi fost evreu. S-ar fi născut în Spania într-o perioadă de persecuție intensă. Este o ipoteză alimentată de anomalii în testamentul său și de sintaxa specială a scrisorilor sale. Aceste fisuri în narațiunea oficială au creat terenul fertil pentru noi abordări. Acestea ajung să depășească limitele arhivei și să pătrundă în intimitatea codului genetic.

ADN-ul dezvăluie alte rădăcini

Anul trecut, o investigație amplă, condusă de omul de știință criminalist José Antonio Lorente de la Universitatea din Granada, a adus în prim-plan o ipoteză șocantă. „Analiza cromozomului Y și a ADN-ului mitocondrial prelevat din rămășițele fiului lui Columb, Ferdinand, și ale fratelui său, Diego, este compatibilă cu o moștenire spaniolă sau evreiască sefardă”, a declarat José Antonio Lorente, prezentând concluziile echipei sale într-un program special televizat în Spania. Aceste descoperiri genetice, anunțate în octombrie 2024, sugerează o ruptură dramatică față de originea genoveză acceptată. Ele nu exclud categoric Genova. Dar ridică întrebări esențiale. Una e legată de felul în care ar fi putut cineva cu o moștenire evreiască sefardă să se nască în Genova în anii 1450. Mai ales având în vedere exodul evreilor din Spania la sfârșitul secolului al XV-lea?

Știință, dovezi și prudență

Deși descoperirile lui Lorente sunt captivante, comunitatea științifică cere prudență și transparență. „Din punct de vedere științific, nu putem evalua ce a fost în documentar, deoarece nu au oferit niciun fel de date din analiză”, a punctat Antonio Alonso, fost director al Institutului Național de Toxicologie și Științe Criminalistice din Spania, într-un interviu pentru El País. El a continuat: „Concluzia mea este că documentarul nu arată niciodată ADN-ul lui Columb și, ca oameni de știință, nu știm ce analiză a fost întreprinsă.”

Această reticență subliniază importanța validării prin publicații peer-reviewed, unde datele pot fi examinate critic și, eventual, replicate. Indiferent de concluziile finale, cazul lui Columb demonstrează cum analiza ADN poate provoca sau, dimpotrivă, susține narațiunile istorice. Povestea sa rămâne, pentru moment, una a unui marinar enigmatic. Identitatea sa continuă să fie un teren de ipoteze între istorie, genetică și interpretare. Dar lucrurile par să se deplaseze tot mai departe de „nobilul și puternicul oraș de lângă mare” pe care l-a numit odinioară acasă.