Cum revine la București Congresul Internațional de Istorie a Religiilor

• Un summit global al gândirii religioase, cu peste 300 de instituții din 200 de orașe.
• Capitala României, pentru a doua oară gazdă a Congresului Internațional de Istorie a Religiilor.
• Inaugurarea festivă la Ateneul Român, marcând un moment cultural esențial.

În luna septembrie, Bucureștiul devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul unei dezbateri globale fundamentale: studiul academic al religiilor. Dincolo de percepțiile comune sau de conotațiile adesea încărcate emoțional, fenomenul religios este un capitol vast al istoriei și culturii umane, iar înțelegerea sa profundă necesită o abordare științifică, interdisciplinară.

Această viziune este motorul care va aduce la București sute de minți luminate, de la profesori la tineri cercetători, reuniți sub egida „Religions 360°”. Transformarea capitalei românești într-un forum internațional al dialogului despre religie nu este doar un eveniment academic de anvergură, ci și un simbol puternic al deschiderii culturale și al relevanței României pe harta științifică mondială.

Bucureștiul, o capitală cu ecou global

Orașul de pe Dâmbovița nu este un novice în găzduirea unor astfel de evenimente. În perioada 20-25 septembrie 2026, Bucureștiul va redeveni un punct de convergență pentru comunitatea internațională a istoricilor religiilor, sub egida Asociației Europene pentru Studiul Religiilor (EASR) și a Asociației Internaționale pentru Istoria Religiilor (IAHR).

Această dublă afiliere îi conferă o legitimitate incontestabilă și îl plasează alături de metropole precum Paris, Leiden și Stockholm, orașe care au avut onoarea de a găzdui congresul de două ori. Este o confirmare a maturității și a contribuției semnificative pe care comunitatea academică românească o aduce domeniului, reunind cercetători din 58 de țări și peste 300 de instituții.

Vocile academiei: între tradiție și relevanță

Prezența acestor nume sonore ale academiei globale subliniază nu doar anvergura, ci și importanța tematicii abordate. „Domeniul studiului religiilor din România este extrem de important, iar colegii noștri români sunt foarte apreciați în comunitatea noastră academică internațională”, a declarat profesorul Marco Pasi, președintele EASR, într-o intervenție elocventă. Această recunoaștere a valorii școlii românești de istorie a religiilor continuă: „Am susținut din toată inima găzduirea conferinței în România. Este semnificativ faptul că această conferință marchează cea de-a 20-a aniversare a primei noastre conferințe EASR de la București, desfășurată în perioada 20–23 septembrie 2006, eveniment major care s-a axat pe moștenirea lui Mircea Eliade”.

Cuvintele sale nu sunt doar o laudă, ci o punte peste decenii, legând prezentul de trecutul glorios al unui Mircea Eliade, ale cărui idei continuă să inspire. Prin urmare, congresul este o reconfirmare a unei tradiții intelectuale puternice, consolidând statutul Bucureștiului ca un centru vital în discuțiile globale despre spiritualitate și cultură.

Moștenirea și viitorul: dincolo de conferință

Impactul acestui congres depășește zilele sale de desfășurare, reprezentând o investiție în diplomația culturală și în viitorul cercetării. Coordonatorul proiectului, istoricul religiilor Eugen Ciurtin își asumă pentru a doua oară responsabilitatea organizării unui eveniment de asemenea anvergură – o „declarație” în sine despre importanța eforturilor academice românești. Deși unii ar putea percepe studiul religiilor ca o nișă esoterică, deconectată de realitatea imediată, congresul de la București demonstrează contrariul. Prin tema sa „Religions 360°”, evenimentul aduce în prim plan o abordare modernă, integrând diverse perspective.

Nu este o reuniune închisă în turnul de fildeș, ci o platformă deschisă publicului, cu evenimente la Ateneul Român și Universitatea din București. Această accesibilitate oferă noi perspective și reafirmă că înțelegerea fenomenului religios este esențială pentru navigarea într-o lume complexă. Congresul este o invitație la dialog, o celebrare a cunoașterii și o promisiune pentru o moștenire durabilă, consolidând rolul orașului în peisajul academic global.