Adrian Sârbu, interviu de Ziua Libertăţii Presei: „România este liberă și democratică datorită presei. Jurnalistul este atât de liber cât vrea să fie”

• Ioana Răduca și Adrian Sârbu se luptă pentru libertate și putere.
• Este presa din România liberă și independentă?
• Este astăzi vocea presei puternică și ascultată?
• Care este misiunea jurnalistului și a instituției de presă în era social media?
• Urmăreşte interviul pe care Adrian Sârbu l-a acordat pe 3 mai, de ziua Libertăţii presei, la Aleph News

Într-o ediție specială, de Ziua Internațională a Libertății Presei, Ioana Răduca – editorul șef Aleph News și Adrian Sârbu au pornit în căutarea puterii pierdute a presei.

Adrian Sârbu: Presa este liberă!

Ioana Răduca: Vreau să știu dacă la acest moment, 2021, presa este libera?

Adrian Sârbu: Presa este liberă și are atâta putere cât trebuie să aibă. România este liberă astăzi și democratică, datorită presei. Este unstatment un pic poate prea solemn dar este o realitate naturală. E o realitate a fiecărei zile.

Ioana Răduca: Sunt mulți care vă contrazic și care spun că presa este în genunchi, că presa e în cel mai prost moment al ei.

Adrian Sârbu: „Eu când vorbesc despre presă, nu vorbesc despre, să-i spunem, o comunitatea care trăiește o stare de anxietate. Eu vorbesc despre acea parte a comunității care trăiește cu încredere în ea însăși și vorbesc despre realitatea zilei de astăzi. Presa, așa cum știm cu toții, e bună atunci când avem nevoie de ea. Prin urmare, dacă politicianul vine și îți spune am nevoie să mă ajuți, mai ales că sunt în opoziție, dacă omul de business vine și îți spune, am nevoie să mă ajuți, înseamnă că presa e puternică. Și, mult mai important, dacă eu ca jurnalist cred în mine și cred că ceea ce fac are rezultat, eu zic că presa este puternică. Dacă presa își are locul real în câmpul puterii, ăsta este un alt subiect pentru că suntem la sfârșitul unui ciclu din evoluția democrației în care un număr de oameni în niște funcții au încercat să preia funcția presei, să și-o subordoneze, să o directiveze.”

Ioana Răduca: Ați vorbit despre presiunea pe umerii jurnalistului. Își ia el câtă libertate își dorește?

Adrian Sârbu: „Eu nu sunt patron de media. Eu sunt de meseria voastră, cinema de la 9 ani, jurnalism, scris, de la 15 ani, radio de la 18 ani. Nu cred că e ceva în media pe care nu l-am făcut până în 90. Ăsta a fost și motivul pentru care mi-a fost ușor să încep proiectele pe care le-am început în 90. Cea mai mare bucurie și cel mai mare câștig pentru mine pe pe care mi l-a oferit Revoluția nu a fost faptul că am devenit toți românii liberi, ci că am fost liber să îmi exercit meseria. Dacă jurnalistul este liber astăzi, este atât de liber cât vrea să fie.”

Ioana Răduca: „Depinde de tine cât reuşeşti să stai în picioare. Aş vrea să ne uităm împreună pe rezultatele unui chestionar online pe care noi l-am ridicat pe site-urile ZF, Aleph News şi Mediafax şi care are nişte rezultate surprinzătoare pentru mine pe ici, pe colo. Aş vrea să ne oprim puţin la întrebarea „Cine crezi că ar trebui să se asigure că presa este stabilă din punct de vedere economic”. 34% spun că proprietarii de media. Cum vedeţi răspunsul ăsta?”

Adrian Sârbu: „Eu am spus, nu sunt un proprietar de media sau să considerăm, chiar dacă am fost, nu mă consider. Eu aş consolida această cifră cu cealaltă, în care se spune că, la fel de mult, jurnaliştii, 24%, ar trebui să asigure că presa este puternică şi stabilă din punct de vedere economic. Faptul că cei peste 3.000 de intervievaţi timp de o zi pe site-urile noastre care, ca grup, sunt ceea ce noi numim smarţi, faptul că ei gândesc că proprietarii de media trebuie să asigure stabilitatea economică a presei este un gând onorant şi angajant şi este, în acelaşi timp, recunoaşterea faptului că nu poate să existe altă media decât media care se bazează pe antreprenori, evident, privaţi, şi pe jurnalişti. Dacă adunam 34 cu 24, aproape 60% din cei întrebaţi spun că media este puternică dacă oamenii din media cred şi fac tot posibilul ca ea să fie puternică.”

Cum arată o zi din viaţa lui Adrian Sârbu

Ioana Răduca: Apropo de asta, cum arată o zi din viaţa lui Adrian Sârbu? Care trebuie să se asigure că oamenii cu care lucrează rămân pe picioarele lor şi sunt suficient de puternici încât să îşi facă meseria?

Adrian Sârbu: „Până acum câţiva ani mă trezeam cu vreo cinci, şase mii de colegi şi familiile lor. Mâncam, mă spălam pe dinţi, plecam la ceea ce unii numesc muncă. Eu consider că nu este muncă. Acum suntem doar în operaţiunea de media undeva către cinci, şase sute şi evident că nu este o diferenţă.Nu a fost o diferenţă nici când au fost cinci mii. Ceea ce face diferenţa între viaţa mea şi a altora este faptul că eu mă scol cu toate gândurile, cu toate aspiraţiile şi cu toate, sa spunem, nevoile lor şi în acelaşi timp trebuie să mă scol şi cu atâta energie pe care să o împart cu ei, să îi încurajez, să îi conving că sunt o comunitate care este binecuvântată şi care are obligaţia şi răspunderea şi norocul că poate reprezenta pe orice om care îi este cititor sau ascultător.”

Ioana Răduca: Trăim prin procură fiecare.

Adrian Sârbu: „Asta este ziua mea de aproape 30 de ani. După care am o listă foarte lungă, care începe cu ce îi plătesc pe oameni astăzi, care continuă cu „cum îi ajut să facă cel mai spectaculos, cel mai puternic conţinut”. „Cum reuşesc să îi ţin împreună”. „Cum reuşesc să îşi unească energiile, să le fuzioneze şi să creeze puterea unei instituţii de presă, pentru că noi despre asta vorbim. Când vorbim despre presă, vorbim despre relaţia dintre instituţiile de presă, nu vorbim despre aşa-numitul jurnalist cetăţenesc pe care fiecare îl face aşa cum vrea pe Facebook, pe Instagram, pe ce vrei tu. Pe site-uri şi bloguri. Vorbim despre o presă care există pentru cel care o citeşte sau pentru cel, să nu folosim neaparat citeşte, pentru cel care o urmăreşte.”