Dacă îți imaginezi o insulă exotică, cu palmieri și nisip fin, imaginea următoare s-ar putea să-ți strice vacanța: în mijlocul Oceanului Pacific există o „insulă” uriașă, formată nu din corali, ci din plastic. Se numește Great Pacific Garbage Patch și se întinde pe o suprafață estimată între 1,6 și 3,4 milioane de kilometri pătrați — adică mai mare decât India. Un cimitir al nepăsării noastre.
Advertisment
Dar nu e o masă compactă. E un vârtej imens de plastic, frânghii, plase de pescuit și resturi care plutesc la diferite adâncimi. Potrivit estimărilor, acolo se află peste 1,8 trilioane de bucăți de plastic, cu o greutate totală de 80.000 de tone.
Și nu e singura. Oceanele lumii adăpostesc cinci astfel de zone — gropi invizibile de gunoi marin.Știai că doar 9% din plasticul produs vreodată a fost reciclat?
Recomandări
Restul a fost ars, depozitat sau… s-a pierdut în natură. Iar în fiecare an, peste 11 milioane de tone de plastic ajung în oceane — echivalentul a un camion de gunoi în fiecare minut.Impactul? Devastator.
100.000 de mamifere marine și peste 1 milion de păsări mor anual din cauza plasticului. Și mai grav, microplasticul ajunge în pești, crustacee… și, da, în farfuria noastră.
Soluții există: proiecte precum The Ocean Cleanup, interzicerea plasticului de unică folosință în multe țări europene, sau taxe de mediu pe ambalaje. Dar, la bază, totul pornește de la noi. Fiecare PET aruncat „pe lângă” poate deveni parte dintr-un continent artificial.
Plasticul nu dispare. Se transformă. Din mâna ta, în ocean. Din ocean, în organism. Gândește-te la asta la următoarea apă plată la sticlă. Fiecare dintre noi poate schimba cursul: prin refuzul plasticului de unică folosință, prin reciclare, prin presiune asupra marilor producători.
Pentru că dacă am construit o insulă din plastic, putem construi și o lume fără ea. Dar depinde de noi dacă lăsăm în urma noastră o insulă de plastic… sau o planetă locuibilă.
Partenerii noștri