- Consiliul Județean Dâmbovița a amplasat joi prima bornă de pe Via Wallachia, un traseu de aproximativ 100 de kilometri care leagă Târgoviște de Castelul Bran, prin Pucioasa, Pietroșița, Munții Leaota și Moieciu de Sus.
- Însă drumul istoric al lui Vlad Țepeș nu este cunoscut cu certitudine, iar proiectul recunoaște singur că propune o călătorie simbolică, nu reconstituirea unui traseu documentat.
- Dacă mergi pe acest drum, mergi pe urmele unei legende, nu ale unui traseu atestat istoric; miza reală e turistică — de aici pot veni vizitatori și bani în zonele traversate, așa că urmărește cât de pregătit devine traseul după prima bornă.
Consiliul Județean Dâmbovița a amplasat joi prima bornă de pe Via Wallachia – Drumul ascuns al lui Vlad Țepeș, un traseu care leagă Curtea Domnească de Castelul Bran. Anunțul a venit de la Corneliu Ștefan, președintele instituției. „Astăzi a fost amplasată prima bornă de pe Via Wallachia”, a spus el. Potrivit acestuia, proiectul este o oportunitate de promovare a județului și de atragere a turiștilor. „Mă bucur că județul Dâmbovița este punctul de plecare al acestui proiect, care pune în valoare istoria, patrimoniul natural și frumusețea locurilor noastre”, a adăugat șeful CJ.
Via Wallachia pornește din Târgoviște și ajunge la Bran
Traseul are aproximativ 100 de kilometri și pornește din Târgoviște, fosta cetate de scaun a Țării Românești. De acolo continuă pe sub culmile subcarpatice, prin zona Pucioasa și Pietroșița, urcă în Munții Leaota până la altitudinea de 2.133 de metri, apoi coboară prin Curmătura Fiarelor, Moieciu de Sus și Șimon, până la Castelul Bran. Potrivit prezentării oficiale a proiectului, Via Wallachia este un traseu cultural și montan care reconstituie simbolic drumul de retragere al domnitorului Vlad Țepeș din toamna anului 1462.
Atunci voievodul și-ar fi pierdut tronul și ar fi părasit Curtea Domnească din Târgoviște, îndreptându-se spre Transilvania, unde spera să obțină sprijinul regelui Ungariei, Matei Corvin, într-una dintre cele mai dificile perioade ale domniei sale.
Un traseu de 100 de kilometri prin Dâmbovița și Munții Leaota
Aici apare însă limita pe care proiectul o recunoaște singur. Traseul istoric urmat de Vlad Țepeș nu este cunoscut cu certitudine. Legendele locale au păstrat povestea unor cărări ascunse prin Munții Leaota, folosite pentru a evita drumurile comerciale și militare intens circulate, dar asta rămâne poveste, nu document. Iar drumul spre Transilvania nu s-a încheiat cu sprijinul sperat: ajuns acolo, Vlad Țepeș a fost arestat la ordinul lui Matei Corvin și a petrecut ani de captivitate în Regatul Ungariei.
Drumul simbolic care evocă retragerea lui Vlad Țepeș
Prezentarea proiectului taie singură orice ambiguitate: „Via Wallachia nu pretinde reconstituirea unui traseu istoric documentat, ci propune o călătorie simbolică între Târgoviște și Bran, prin peisaje, sate și munți care păstrează memoria vechilor treceri dintre Valahia și Transilvania.” Cu alte cuvinte, borna instalată joi nu marchează un drum atestat, ci unul construit ca experiență. Rămâne de văzut dacă traseul va fi citit ca atracție turistică sau ca pagină de istorie, pentru că de această diferență depinde cum va fi primit.
Miza: atragerea turiștilor în zonele de pe traseu
Pentru tine, ce se schimbă concret este că județul Dâmbovița intră pe harta traseelor culturale și montane, cu un drum de aproximativ 100 de kilometri care pornește din Târgoviște și ajunge la Bran, trecând prin Pucioasa, Pietroșița, Munții Leaota, Curmătura Fiarelor, Moieciu de Sus și Șimon. Dacă mergi pe el, mergi pe urmele unei legende, nu ale unui drum documentat — și e util să știi asta înainte să pornești, ca să nu ceri traseului o confirmare istorică pe care nici autorii lui nu o pretind.
Miza reală e turistică: de aici pot veni vizitatori și bani în zonele traversate. Rămâne să urmărești cum se dezvoltă proiectul după prima bornă, pentru că promovarea județului depinde de cât de pregătit este drumul pentru cei care vor să-l parcurgă.