• Peste 24.000 de locuitori din orașe ale lumii au desemnat, prin vot, un top 20 al celor mai prietenoase orașe pentru pedalat în 2026, Cambridge conducând cu 83,2% aprobare.
  • Niciun oraș din top nu e perfect: traficul intens din Shanghai, împărțirea benzilor cu pietonii în Taipei sau necesitatea unor decenii de planificare precum în Copenhaga arată că infrastructura reală rămâne o provocare.
  • Dacă plănuiești o vacanță activă sau te gândești la calitatea vieții, acest top arată unde infrastructura reală funcționează pentru deplasările zilnice, oferindu-ți un ghid de orașe în care poți testa sau susține ciclismul.

Peste 24.000 de locuitori din orașe ale lumii au răspuns la un sondaj amplu despre cât de ușor se circulă cu bicicleta acolo unde trăiesc. Rezultatul: un top 20 al celor mai prietenoase orașe pentru pedalat în 2026, conform chiar celor care le locuiesc. Clasamentul include doar orașul cu cel mai mare punctaj din fiecare țară, așa că selecția acoperă tot globul, de la Shanghai la Stockholm.

Aprobate de localnici

Pentru a fi incluse, orașele au avut nevoie de cel mai mare procent de respondenți care au descris deplasarea cu bicicleta drept „bună” sau „excelentă”. Cambridge conduce clasamentul cu 83,2% aprobare, susținut de relieful plat, vremea relativ uscată și o planificare urbană care include un parcări masive pentru biciclete la gară și „străzi pentru biciclete”. Montreal, cel mai prietenos oraș din America de Nord pentru cicliști, are 82,5% aprobare și o rețea de piste protejate care se va extinde la 171 de kilometri. Copenhaga completează podiumul cu 79,2% aprobare și un record impresionant: locuitorii pedalează 1,44 milioane de kilometri zilnic.

Cele mai bune orașe pentru ciclism în 2026, potrivit localnicilor

LocOrașȚară/teritoriuScor ciclism
1CambridgeRegatul Unit83,2%
2MontrealCanada82,5%
3CopenhagaDanemarca79,2%
4ShanghaiChina78%
5VienaAustria77,7%
6VarșoviaPolonia76,6%
7MarrakechMaroc75%
8TaipeiTaiwan74,5%
9StockholmSuedia73,7%
10SevillaSpania72,3%
11SeulCoreea de Sud72,2%
12MedellínColumbia71%
13RotterdamȚările de Jos69,3%
14HelsinkiFinlanda69,3%
15Abu DhabiEmiratele Arabe Unite69,2%
16OrlandoStatele Unite68,7%
17FrankfurtGermania65,3%
18LuxemburgLuxemburg64,7%
19LjubljanaSlovenia64,4%
20BrasiliaBrazilia64,4%

Succes pe două roți

Cu toate acestea, niciun oraș din top nu este perfect. Shanghai are 78% aprobare, dar traficul intens de mașini și trotinete electrice rămâne o provocare reală pentru bicicliști. Marrakech, cu 75% aprobare, demonstrează că și orașele cu străzi înguste și aglomerate pot fi considerate ciclabile, atât timp cât există alternative precum benzile dedicate din Gueliz sau rutele pentru bikepacking din Munții Atlas. Taipei, cu 74,5%, împarte multe dintre benzile sale cu pietonii, care au prioritate.

Recomandări

TOM STURRIDGE ESTE IAR SANDMAN
CASELE DE MODĂ MIZEAZĂ LITERAR
ȘEFUL OPEN AI ÎȚI PREZINTĂ NOUL TĂU COLEG

Asia

  1. Shanghai, China — 78%
  2. Taipei, Taiwan — 74,5%
  3. Seul, Coreea de Sud — 72,2%
  4. Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite — 69,2%

America de Nord

  1. Montreal, Canada — 82,5%
  2. Orlando, Statele Unite — 68,7%

America de Sud

  1. Medellín, Columbia — 71%
  2. Brasilia, Brazilia — 64,4%

Africa

  1. Marrakech, Maroc — 75%

Planificarea ține pedala

Dificultățile nu se opresc la trafic. În Copenhaga, succesul se bazează pe decenii de planificare urbană inteligentă, cu măsuri precum drumuri texturate și benzi înguste care limitează viteza la 20 km/h. Viena, cu 77,7% aprobare, se laudă cu 1.800 de kilometri de piste pentru biciclete, dar accesul real depinde de infrastructura locală. Stockholm, cu 73,7%, oferă rute pitorești prin arhipelag și pompe de aer gratuite, dar necesită adaptarea la cele paisprezece insule. Sevilia, cu 72,3%, a transformat ciclismul într-o parte integrată a transportului prin benzi extinse și un sistem de bike-share bine dezvoltat.

Europa

  1. Cambridge, Regatul Unit — 83,2%
  2. Copenhaga, Danemarca — 79,2%
  3. Viena, Austria — 77,7%
  4. Varșovia, Polonia — 76,6%
  5. Stockholm, Suedia — 73,7%
  6. Sevilla, Spania — 72,3%
  7. Rotterdam, Țările de Jos — 69,3%
  8. Helsinki, Finlanda — 69,3%
  9. Frankfurt, Germania — 65,3%
  10. Luxemburg, Luxemburg — 64,7%
  11. Ljubljana, Slovenia — 64,4%

Unde te așteaptă o bicicletă de vacanță

Acest top te privește direct dacă plănuiești o vacanță activă sau dacă te gândești la calitatea vieții în orașul tău. Dacă ești turist, orașe precum Cambridge, Copenhaga sau Stockholm îți oferă modalități eficiente și plăcute de a explora pe două roți. Dacă ești locuitor, scorul de aprobare al locuitorilor arată cât de bine funcționează infrastructura reală pentru deplasările zilnice. Concret, un oraș din acest top înseamnă piste protejate, sisteme de închiriere accesibile și un mediu urban gândit pentru siguranța ta pe bicicletă — lucruri pe care le poți testa sau susține chiar tu.

Cum se împart destinațiile votate în lume

  • Europa: 11 orașe
  • Asia: 4 orașe
  • America de Nord: 2 orașe
  • America de Sud: 2 orașe
  • Africa: 1 oraș

Trasee urbane românești

În România, Aradul dispune de cea mai extinsă rețea de piste pentru biciclete dintre orașele menționate, cu aproximativ 135 km. Timișoara are circa 88,7 km de piste și planuri pentru extinderea rețelei cu încă 129 km, în timp ce Sibiul beneficiază de aproximativ 84 km de piste și de numeroase trasee de cicloturism în împrejurimi. Oradea are aproape 58,8 km de piste, integrate în proiecte urbane verzi, iar Iașiul și Cluj-Napoca dispun de aproximativ 46–49 km. Totuși, în ultimele două orașe, traficul intens și dezvoltarea inegală a infrastructurii limitează experiența bicicliștilor.

În București, rețeaua oficială cuprinde aproximativ 32,5 km de piste conectate eficient, orașul situându-se pe poziții mai puțin favorabile în clasamentele privind satisfacția locuitorilor. Cu toate acestea, sunt prevăzute extinderi de peste 43 km, iar traseele recreative din apropierea unor zone precum Pădurea Băneasa rămân populare. Brașovul este apreciat ca oraș atractiv pentru locuire și ciclism recreativ, însă infrastructura urbană dedicată exclusiv bicicletelor este încă în dezvoltare, având aproximativ 35,8 km de piste. În zonele limitrofe, orașul se bazează în special pe trasee montane și de tip MTB.

Lista orașelor din România după infrastructura pentru biciclete — situație 2026

Pe baza informațiilor publice disponibile, a proiectelor municipale și a finanțărilor PNRR, orașele pot fi ordonate orientativ astfel:

LocOrașSituație estimativă în 2026
1AradAproximativ 120–135 km de piste și trasee pentru biciclete. Cifra include proiecte realizate din fonduri europene și unele trasee de legătură sau cicloturistice.
2TimișoaraRețea urbană importantă, completată de trasee de-a lungul canalului Bega și de proiecte regionale. Județul Timiș are planificate sau implementate sute de kilometri prin PNRR, însă aceștia nu aparțin integral municipiului.
3OradeaUna dintre cele mai dezvoltate rețele din vestul țării, cu piste urbane și conexiuni spre localități din județul Bihor. Rețeaua este în extindere prin proiecte europene și PNRR.
4SibiuOraș bine evaluat de locuitori în privința infrastructurii pentru biciclete. Rețeaua este mai coerentă decât în multe alte orașe, deși lungimea totală este mai redusă decât în Arad sau Timișoara.
5BucureștiDispune de mai multe tronsoane de piste, dar rețeaua rămâne fragmentată. Sunt în derulare proiecte de extindere, inclusiv în Sectorul 2, însă traficul intens, parcarea pe piste și lipsa continuității limitează utilizarea lor.
6Cluj-NapocaA beneficiat de extinderi și de proiecte regionale importante, inclusiv conexiuni prin județul Cluj. În interiorul orașului, însă, rețeaua este încă discontinuă și afectată de traficul aglomerat.
7BrașovAre piste și trasee recreaționale, precum și proiecte de extindere, dar relieful și fragmentarea infrastructurii limitează conectivitatea pentru deplasările zilnice.
8IașiInfrastructura este mai puțin dezvoltată și mai fragmentată decât în orașele din vest. Sunt prevăzute proiecte de extindere, dar implementarea și conectarea pistelor rămân principalele probleme.

Interpretare

Aradul, Timișoara și Oradea formează grupul cu cea mai consistentă infrastructură ciclistă, în special datorită proiectelor europene și traseelor regionale. Sibiul se remarcă mai ales prin coerența și percepția pozitivă a rețelei, nu neapărat prin cel mai mare număr de kilometri.

Bucureștiul, Cluj-Napoca, Brașovul și Iașiul au proiecte în desfășurare sau planificate, dar în 2026 principala problemă rămâne continuitatea pistelor și integrarea lor în traficul urban. La nivel național, Ministerul Dezvoltării a raportat peste 1.100 km de piste finalizate prin PNRR, însă această cifră include proiecte din numeroase comune și județe, nu doar rețelele urbane ale orașelor analizate.

Cifrele pentru orașe trebuie tratate ca estimări, nu ca un clasament oficial auditat. Unele surse includ piste urbane, altele includ trasee de agrement, cicloturistice sau piste aflate în proiect; de aceea, kilometrajul nu este perfect comparabil între localități.

Partenerii noștri