- Iris van Herpen rochie vie cu 125 de milioane de alge bioluminescente, între artă și biotehnologie.
- Show-ul a avut loc în inima acceleratorului CERN, acolo unde realitatea devine fluidă.
- Fiecare piesă e un ecosistem, între materialitate, tehnologie și vis.
Când Iris van Herpen a ales să-și pregătească colecția couture la CERN, în miezul celui mai puternic accelerator de particule din lume, a invitat publicul într-un dialog între știință și modă, între real și imaginar. Sub privirea vizionară a fotografului Nick Knight, modelele au evoluat printre instalații de lumini și sunete, într-un spectacol ce părea să suspende legile fizicii. Colaborarea cu CERN nu a fost doar un decor spectaculos, ci o metaforă pentru felul în care realitatea noastră e stratificată, combinată, mereu în transformare – la fel ca materialitatea rochiilor Van Herpen.
Rochia vie: bioluminescență și responsabilitate
Piesa centrală a colecției din show-ul pregătit pentru Paris Haute Couture Week 2025 a fost o rochie cu adevărat vie. Este cu ajutorul a 125 de milioane de alge bioluminescente, păstrate într-un gel nutritiv special, într-o cameră controlată termic. “Are nevoie de opt ore de lumină, opt de odihnă și o temperatură calmă, ca să trăiască,” explică Van Herpen. Când e “fericită”, rochia răspunde la mișcările purtătoarei, transformând moda într-un organism sensibil. Întrebarea “Cât va trăi?” rămâne fără răspuns – e un experiment continuu, mai degrabă artă vie pentru muzeu decât piesă de purtat. Împreună cu bio-designerul Chris Bellamy, Van Herpen explorează granițele dintre design, biologie și responsabilitate, deschizând noi orizonturi pentru haute couture.
Ecosisteme couture: fiecare look, un univers
Cele 18 look-uri prezentate au funcționat ca niște ecosisteme autonome. O rochie cinetică, creată cu artistul Casey Curran, unduiește ca un schelet extraterestru. Țesături japoneze “de aer” plutesc pe fire invizibile, imitând mișcarea meduzelor. Materiale inovatoare, precum “brewed protein” de la Spiber, amintesc de tentaculele unei caracatițe sau de cutii de Pringles vărsate pe o coadă de sirenă. Fiecare piesă e rezultatul unei colaborări între tehnologie, artă și natură – o explorare poetică a granițelor dintre viu și artificial. Iris van Herpen reușește, din nou, să redefinească moda ca pe un spațiu de experiment, unde știința, arta și natura se întâlnesc într-o poezie vizuală fără precedent.