De ce creativitatea nu-ți stă în căsuța de căutare

• Cu Google, ideile sună la fel, susține un studiu de la Carnegie Mellon University
• Fără Google, creativitatea respiră, insistă profesorul de psihologie Daniel Oppenheimer
• „Creativitatea – Rolul fluxului în psihologia descoperirii și a inventării” îți oferă o miză pe flux în dezvoltarea ta

Studiul CMU a comparat brainstorming-ul cu și fără acces la Google. Rezultatul? Participanții conectați la internet au venit cu aceleași răspunsuri previzibile. Cei fără Google au produs idei mai diverse și neașteptate. Creativitatea individuală poate fi stimulată de internet, dar soluțiile colective devin monotone. Așa-numitul efect de fixare ne face să ne agățăm de prima soluție văzută online și să ignorăm alternativele. Nu e că devenim mai puțin deștepți, ci doar mai comozi mental.

Când să NU mai dai Google

Studiul de la Carnegie Mellon University a pus două grupuri în fața unei provocări simple: să vină cu idei originale pentru un scut sau o umbrelă. Unii aveau voie să folosească Google, alții nu. Cei care au dat Google au ajuns rapid la aceleași soluții – uneori chiar în aceeași ordine. Cei fără acces la internet au oferit propuneri neobișnuite, cu mult mai multă diversitate.

Daniel Oppenheimer, profesor de psihologie și unul dintre autorii studiului, explică mecanismul: „Când vedem o idee gata făcută, mintea se fixează pe ea. E ca și cum creierul bifează sarcina și închide procesul creativ.”

Creativitatea nu e un link, e un traseu

Internetul, în forma lui actuală, oferă o eficiență extraordinară, dar în brainstorming poate deveni o frână. În loc să ne forțăm mintea să exploreze, ne mulțumim cu ce am găsit repede. Nu suntem mai puțin inteligenți, doar mai puțin disponibili pentru efortul creativ. Iar când lucrăm în echipă, această fixare se propagă și mai rapid, transformând un grup creativ într-un cor al ideilor reciclate.

Și totuși, nu trebuie să demonizăm Google. El poate stimula creativitatea individuală, dar doar dacă îl folosim cu moderație și cu o strategie conștientă. Altfel, riscăm să confundăm cunoașterea cu algoritmul.

Ce știm dinainte de Google

În cartea „Creativitatea – Rolul fluxului în psihologia descoperirii și a inventării”, Mihaly Csikszentmihalyi arată că pentru apariția unei idei noi ai nevoie de:

1. o cultură cu reguli simbolice,
2. un individ care sparge tiparele,
3. și un grup care validează inovația.

Pe scurt, nu poți fi creativ în vid — dar nici în hiperconectare. În plus, „Psihanaliza travaliului creator” de Didier Anzieu arată că marile salturi creative apar în momente-cheie ale vieții: adolescență, criza vârstei mijlocii, bătrânețe. Nu întâmplător, atunci ne gândim și mai mult la sens. Sensul nu vine dintr-un search. Morala? Dacă vrei să fii cu adevărat original, închide un pic internetul. Întâi gândește. Pe urmă, dacă tot simți nevoia… dă Google. Dar nu prea repede. Și nu prea des.