- Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absența unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate iar accesibilitatea este o problemă tot mai acută.
- În 2024 nu mai puțin de 42% dintre participanții la sondajul Barometrului cultural au citit cărți.
- Studiul surprinde și decalajele dintre mediul urban și cel rural principala problemă devenind accesibilitatea.
Barometrul de consum cultural îți spune și în 2025 cum arată comportamentele de consum în materie de cultură în România. Demersul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală a ajuns la ediția 15. Cifrele sunt șocante: 67% dintre cetățenii români care au copii nu au participat niciodată la o activitate de educație culturală, nici ei, nici copiii lor. Profesorul univ. dr. Cătălin Stoica (SNSPA), unul dintre coordonatorii studiului, subliniază: „Problema nu e lipsa apetitului, ci lipsa accesului.” Paradoxal, cei care ajung la evenimente culturale sunt extrem de mulțumiți, 97% exprimă un grad „cvasi unanim” de satisfacție.
Ce îți spun datele din acest an când e vorba despre consumul de cultură?
Coordonatorii studiului sunt conf. univ. dr. Carmen Croitoru – Director General INCFC și dr. Anda Becuț Marinescu – Director de Cercetare INCFC, alături de prof. univ. dr. Cătălin Stoica, Facultatea de Științe Politice, SNSPA și sociologul Dan Jurcan – Director Departament Cercetare, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Evenimentul de lansare a avut loc la Sala Media a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București și se desfășoară în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali organizată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Studiul pornește de la un chestionar la care au participat 1064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Generația de mijloc se îndepărtează, online-ul devine un câmp de bătălie
Studiul dezvăluie o ruptură generațională profundă. „Tinerii de 18-35 de ani vin spre cultură, dar generația de mijloc se îndepărtează”, avertizează Cătălin Stoica. Pentru cei între 36 și 50 de ani, participarea scade puternic, munca intensă fiind principala justificare. Această pierdere a segmentului de mijloc amenință legătura intergenerațională și coeziunea socială.
În paralel, internetul a devenit „piața centrală a consumului cultural”, dar nu într-un mod unificat. România online e împărțită în două: o țară a consumului cultural „de elită” și o alta a consumului „de masă, de divertisment”. Cele două nu se întâlnesc, consolidând polarizarea culturală.
Sărăcia de imaginație și disprețul față de gândirea liberă
Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general INCFC, deplânge „sărăcia de imaginație și de creativitate” și incapacitatea oamenilor de a înțelege metafore, semnificații și simboluri. Aceasta provine, în opinia sa, din lipsa experiențelor culturale în copilărie și adolescență.
„România are ceva care nu o ajută, un fel de dispreț pentru omul care vorbește și gândește liber, un fel de dispreț pentru omul care citește”, adaugă Croitoru, sugerând că situația actuală este rezultatul unor decizii și atitudini din ultimii 15-20 de ani.
Ministrul Culturii cere „O Minune!” și reproșează abordarea de tip „Panem et Circenses”
András István Demeter, ministrul Culturii, critică abordarea „panem et circenses” a autorităților locale, care oferă acces la cultură doar prin „zilele orașului” sau prin biserică. „Este o moștenire destul de nefericită”, a declarat ministrul, subliniind că aceste evenimente, adesea „aculturale sau inculturale”, parazitează cultura.
Întrebat ce ar trebui să se întâmple pentru a schimba statisticile sumbre, răspunsul ministrului a fost un sincer și amar: „O minune!”. El a descris ruptura dintre mediile rural, urban mic și marile aglomerări urbane nu ca pe o simplă ruptură, ci ca pe o „prăpastie”, rezultatul unei deconstrucții programatice a sistemului. Lipsa lecturii nu e despre preț, ci despre un sistem educațional eșuat, afirmă ministrul.
În ce fel au evoluat aceste date de la un an la altul?
Este interesant mai ales faptul că vorbim despre un public destul de constant pentru fiecare domeniu în ultimul deceniu. De exemplu, în ce privește filmul, după căderea din pandemie, chiar și aceea sub cea din timpul crizei din 2016, vedem o revenire la valorile de 38 %. O scădere clară avem la teatru unde în 10 ani participarea se duce de la 35% la 25%.
O creștere spectaculoasă este legată de vizitarea monumentelor istorice de la 30% la 66%. Perioada cheie fiind cea de după pandemie și invazia din Ucraina. Chiar și muzeele și expozițiile au văzut o creștere a vizitării, de la 36%, în 2014, la 42% în 2024. Mie extrem de interesant mi se pare procentul de 21 % rămas constant timp de 11 ani. După o creștere la 24% în 2017 și o scădere la 17% înaintea și în timpul pandemiei.
Dinamica lumii culturale românești are o problemă în ce privește accesibilitatea
Extrem de relevant este faptul că jumătate dintre cei chestionați spun că principalii furnizori de activități de educație culturală sunt școlile. Doar 10% remarcând din acest punct de vedere asociații sau ONG-uri. Vreau să îți vorbesc și despre motivele principale de neparticipare la proiecte sau programe educaționale. 59% dintre cei întrebați au invocat lipsa de timp. Iar 56% faptul că pur și simplu nu au fost organizate în localitatea lor. Asta îți arată că problema principală tinde să fie cea a lipsei accesibilității. De altfel nu mai puțin de 97 % dintre cei care participă la activități de educație culturală se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de ce primesc.