Luigi Genovesi ghidează turiști pe acoperișurile Domului din Napoli

• Dieceza din Napoli a lansat proiectul MUDD – Museo Diocesano Diffuso: restaurează biserici abandonate și le dă în administrarea unor cooperative de tineri care organizează vizite și evenimente. Până acum au fost redeschise aproximativ zece structuri, iar cele trei cooperative implicate au circa 150 de angajați, cu vârsta medie de 26 de ani.
• Din 203 biserici din centrul istoric, doar 79 sunt active, 75 sunt închise și 49 folosite în alte scopuri, iar finanțarea proiectului se bazează în mare parte pe donații, ceea ce limitează ritmul redeschiderilor.
• Dacă ajungi în Napoli, găsești acum biserici închise de zeci de ani transformate în muzee, concerte și tururi, iar majoritatea vizitelor sunt gratuite — doar turul acoperișurilor Domului, la aproximativ 40 de metri, costă până la 10 euro.

În centrul istoric al Napoli există 203 biserici. Dintre acestea, 79 sunt active, 75 sunt închise, iar 49 sunt folosite în alte scopuri, arată Il Post.
Dieceza din Napoli încearcă să schimbe situația prin proiectul MUDD – Museo Diocesano Diffuso. Bisericile și alte monumente sunt restaurate, apoi sunt date în administrarea unor cooperative de tineri care organizează vizite și activități culturale.

Biserici redeschise pentru o nouă dinamică locală

Până acum, aproximativ zece structuri religioase au fost redeschise. Printre acestea se află Donnaregina Vecchia și Donnaregina Nuova, redeschise pe 10 septembrie, dar și sacristia și claustrurile monumentale de la San Giovanni a Carbonara.
Modelul a fost dezvoltat inițial în cartierul Sanità, una dintre zonele din Napoli afectate de criminalitate. Acum, trei cooperative implicate în proiect au aproximativ 150 de angajați, cu o vârstă medie de 26 de ani. Toți au contracte de muncă.

Luigi Genovesi a crescut odată cu cartierul

Unul dintre ei este Luigi Genovesi, în vârstă de 23 de ani, originar din Sanità. El lucrează ca ghid pe acoperișurile Domului din Napoli, unde conduce grupuri de turiști și le povestește despre istoria orașului. Pentru tinerii din cartierele dificile, proiectul oferă o alternativă la munca fără forme legale sau la recrutarea de către grupările criminale.
Transformarea este vizibilă mai ales în Sanità. La Sant’Aspreno ai Crociferi a fost deschis un muzeu dedicat sculptorului italian Jago. În Biserica albastră a Cristallini, închisă timp de 40 de ani, artiști locali au realizat portrete ale locuitorilor cartierului.

Turism și istorie în forme actuale

În ultimii ani, zona a început să atragă turiști, iar pe străzi au apărut restaurante și pizzerii. Modelul este diferit de turismul de masă din alte zone ale Napoli. În Sanità există puține unități de cazare, iar vizitatorii vin în principal pentru patrimoniul cultural.
În luna mai a fost redeschis și Cimitirul Fontanelle, aflat în partea superioară a cartierului Sanità. Locul este o fostă carieră de tuf vulcanic în care se află mii de cranii și oase. Aici au fost îngropați, printre alții, oameni care au murit în timpul epidemiei de ciumă din 1656 și al celei de holeră din 1837.
Unele cranii, cunoscute drept „capuzzelle”, sunt păstrate în vitrine, capele și mici altare. În tradiția locală, oamenii „adoptau” cranii și se rugau pentru sănătate sau pentru îndeplinirea unor dorințe. Cel mai cunoscut este craniul numit Donna Concetta, căruia i se atribuia o umezeală interpretată de credincioși drept „sudoarea sufletului”.

Experiențe locale pentru o nouă zi

Proiectul nu urmărește doar atragerea turiștilor. Dieceza vrea ca bisericile să rămână și spații pentru comunitate, unde să poată avea loc concerte, conferințe și alte evenimente. Finanțarea se bazează în mare parte pe donații, iar majoritatea vizitelor sunt gratuite.
Pentru unele experiențe, precum turul acoperișurilor Domului, se plătește bilet, care poate ajunge pânî la 10 euro. Turul „500 Cupole sui tetti del Duomo di Napoli” urcă până la aproximativ 40 de metri înălțime și oferă o perspectivă de 360° asupra orașului, Golfului și Vezuviului.

România, pământ ONG

Nu am găsit în România o structură de tip dieceză care să dea biserici în administrarea unor cooperative de tineri din cartiere cu criminalitate ridicată, cu ~150 de angajați și vârstă medie de 26 de ani. Ce există:

• Bisericile fortificate săsești — cel mai apropiat model de „biserică restaurată → turism → venit pentru întreținere”. Fundația Biserici Fortificate are în administrare 164 de biserici, din care ~40 deschise publicului cu program clar (bilete de 10–20 de lei), peste un milion de turiști în 2025. Programul „FortiVacation” merge pe brunch-uri (150 de lei, din care 25 de lei donație), trasee și „Școala în cetate” pentru elevi. La Curciu, Casa Clopotarului/Turnul porții a fost transformată în apartament de închiriat (990 de lei un weekend cu două nopți), cu învățătoarea din sat ca ghid; la Hoghilag biserica a fost preluată de primărie și a devenit locul principal de evenimente al comunei. (turnulsfatului.ro, historia.ro)

• Alma Vii — Fundația Mihai Eminescu Trust a restaurat biserica fortificată (2015–2022) cu grant SEE pentru incintă și 500.000 de dolari prin Fondul Ambasadorial al SUA pentru biserică; lucrările continuă cu ~2,5 milioane de lei prin Timbrul Monumentelor Istorice. Comunitatea a transformat spațiile în punct de vânzare de artizanat și produse tradiționale, a primit turiști și a obținut distincții Europa Nostra. Aici componenta de comunitate e mai puternică decât cea de angajare formală.

• Ambulanța pentru Monumente (din 2016) — arhitecți, meșteri, studenți și voluntari intervin pe monumente în stare de degradare avansată, inclusiv biserici fortificate (Roadeș, Jimbor, Hoghilag). Modelul e voluntariat + comunitate, nu angajare de tineri din zone defavorizate.

• „Adoptă o Casă”, Roșia Montană (din 2012) — zeci de voluntari, majoritatea studenți la arhitectură, lucrează sub îndrumarea unor meșteri locali la case, capele și biserici. Biserica Reformată a intrat în lucrări aproape 20 de ani și abia în 2025 a fost redeschisă publicului, inclusiv cu o expoziție.

• Herculane Project (Asociația Locus) — tineri arhitecți și studenți au strâns prin donații ~73.000 de euro și au pus în siguranță Băile Neptun, plus tururi culturale, școală de vară și șantier cultural.

• Restory Sighișoara — partea „socială” cea mai apropiată de proiectul napoletan: proiect Orizont Europa de 3 milioane de euro, coordonat de UBB, care prin „Academia de afaceri sociale” îi îndrumă pe tineri de 30–35 de ani, șomeri sau din grupuri dezavantajate pe piața muncii, să înființeze întreprinderi sociale legate de patrimoniul săsesc local.

• Cooperativa culturală din Cuciulat (Sălaj) — fosta cooperativă sătească reabilitată de o fundație și redeschisă în ianuarie 2026 ca spațiu cultural comunitar: ateliere pentru elevi, expoziții, proiecții, activități intergeneraționale.

Diferența este că în România motoarele sunt ONG-urile și fundațiile, finanțările europene/SEE și Timbrul Monumentelor Istorice, iar problema de fond la bisericile săsești e depopularea și dispariția comunității, nu criminalitatea. La bisericile ortodoxe, funcția de cult rămâne centrală, deci reconversia turistică e mai rară.