Cum ai început să vorbești ca un AI

• Institutul Max Planck a lansat un studiu privind felul în care formulele AI intră în limbajul de zi cu zi
• Teritoriu, complex, a sublinia sunt doar câteva dintre cuvintele adoptate de la AI
• Cercetătorii de la Max Planck arată că folosirea frecventă a AI-urilor de tip ChatGPT ne schimbă felul în care vorbim.
• Cuvinte precum „delve”, „adept” sau „intricate” migrează din textele generate de AI direct în conversațiile noastre.
• Fenomenul nu e chiar nou: și „hashtag” a ajuns să fie rostit, dar AI-ul pare să accelereze acest proces.

Când AI-ul devine profesorul nostru de dicție

Ultimul raport al Institutului Max Planck pentru Dezvoltarea Umană a aterizat direct în categoria știrilor de tip „chiar studiază așa ceva?”. Cercetătorii germani au analizat cum utilizarea pe scară largă a modelelor de limbaj AI — gen ChatGPT — modifică nu doar textele pe care le citim, ci și felul în care vorbim efectiv.

Dacă până acum ne amuzam de câte ori cineva spunea „LOL” cu voce tare (generația AOL Instant Messenger știe despre ce vorbim), astăzi ne trezim că termeni ca „delve”, „adept”, „meticulous” sau „realm” scapă din tastatură direct în conversațiile de zi cu zi. Raportul arată că aceste cuvinte, preferate de AI, devin tot mai prezente în limbajul oral al celor care folosesc frecvent astfel de instrumente.

De la „LOL” la „underscore”: cine pe cine imită?

Nu e prima dată când tehnologia ne influențează vocabularul. În anii 2000, jargonul de chat — de la „BRB” la „LMAO” — a invadat mesajele scrise, dar rar a trecut bariera vorbirii. Cine rostea „LOL” la școală risca să devină o legendă locală… și nu într-un sens bun.

Acum, însă, AI-ul pare să aibă un impact mai subtil, dar mai profund. Cercetătorii de la Max Planck au identificat o listă de cuvinte „suspecte” — acele favorite ale modelelor de limbaj — și au observat că utilizatorii fideli de AI încep să le strecoare tot mai des în discuțiile lor. Practic, cu cât folosești mai mult ChatGPT, cu atât devii mai „adept” la a integra în vorbire cuvinte care altădată păreau rezervate eseisticii sau manualelor de limba engleză.

Româna pe înțelesul inteligenței automate

În română, de cele mai multe ori, poți sesiza construcții precum ”a pătrunde în” pentru ”a cerceta” sau ”a explora”. La fel ca ”navigarea în peisaj” pentru ”exporarea domeniului” ori ”înțelegerea situației”. De pe o listă a cuvintelor care dau de gol inteligența artificială în română mai fac parte termeni precum ”crucial” ori ”pivotal” pentru ”important” sau ”esențial”, ”prezentare” în loc de ”demonstrație”, ca și ”tărâm” pentru ”zonă” sau ”domeniu”. Mai specială este însă paralela pe care aceste evoluții ale limbajului automat le are față de limbajele de lemn deja impuse. Fie că este vorba despre modul în care limbajul comunist din România funcționa automat, fie că vorbim despre formulările corporatiste ori despre cele din administrația proiectelor, concurența este intensă.

Alte cuvinte „suspecte” în română care pot da de gol un text generat automat:

fundamental (în loc de „esențial” sau „de bază”) — folosit excesiv, poate părea prea formal și „robotizat”

optimizare (în sens larg, nu doar tehnic) — folosit excesiv în contexte unde oamenii ar spune „îmbunătățire” sau „ajustare”

sinergic — un cuvânt sofisticat, folosit adesea de AI pentru a da un aer profesional, dar rar în limbajul uzual

semnificativ — folosit frecvent în texte AI, mai ales în sensul „important”, dar poate suna prea „științific” în conversațiile obișnuite

implicat (în sens abstract, nu doar fizic) — poate părea vag și suprautilizat

consecvent — folosit în exces, mai ales în locul unor sinonime mai naturale precum „constant” sau „statornic”

complexitate — în loc de „complicație” sau „grad de dificultate”, folosit excesiv în texte AI

pertinent — folosit frecvent în loc de „relevant”, dar cu o tentă mai formală și uneori artificială

strategic — folosit în contexte unde oamenii ar spune „planificat” sau „bine gândit”

criteriu — folosit adesea în loc de „motiv” sau „factor”, mai ales în texte generice.

Hashtag: influența tehnologiei în vorbirea cotidiană

Să nu ne grăbim să dăm vina doar pe AI. Așa cum remarcă și Eric Hal Schwartz de la TechRadar, tehnologia a mai reușit să ne schimbe limbajul. De exemplu, expresia „hashtag” a migrat de pe Twitter direct în conversațiile reale, folosită adesea ironic sau autoironic.

Diferența e că, dacă „hashtag” era folosit cu un zâmbet complice, cuvintele preferate de AI par să se strecoare mai insidios, fără să ne dăm seama. E un fenomen care merită urmărit, mai ales că raportul Max Planck e plin de exemple „meticulous” despre cum AI-ul ne modelează limbajul — și poate chiar gândirea.

Raportul complet, pentru cei curioși să „delve” mai adânc, poate fi citit aici. Este semnat de Raportul este semnat de Hiromu Yakura, Ezequiel Lopez-Lopez, Levin Brinkmann, Ignacio Sernaa, Prateek Guptaa și Iyad Rahwana. Este dens, dar promite câteva revelații interesante despre cât de repede ne schimbăm atunci când vorbim cu — sau ca — un AI. Dar vreau să vezi și ce se întâmplă atunci când inteligențele artificiale ajung să vorbească între ele și cum li se modifică limbajul.