• UNESCO marchează pe 27 octombrie Ziua mondială a patrimoniului audiovizual, ajunsă în 2026 la ediția a 21-a, cu tema „Fereastra ta către lume”, și derulează prin programul „Memoria Lumii” proiecte de salvare, între care aproximativ 45.000 de înregistrări pe bandă analogică de la Radio Mogadishu.
  • O bună parte dintre arhivele istorice sunt în pericol iminent de deteriorare și dispariție, iar semnarea unui contract nu rezolvă totul: AGERPRES a semnat pe 29 septembrie 2026 finanțarea digitalizării celor circa 4,5 milioane de imagini pe plăci de sticlă, filme și diapozitive din 1927–2003, dar obstacolul persistă, cum arată cazul colecțiilor din Zambia afectate de dezastre naturale, stocare necorespunzătoare și formate învechite.
  • Imaginile care documentează orașul, școala sau familia ta există deocamdată într-un singur loc, pe un suport care se degradează: dacă digitalizarea nu se face, dispar și pentru tine, definitiv; dacă se face, arhiva ajunge la un click distanță pentru oricine are internet, așa că de urmărit nu e doar ziua de 27 octombrie, ci ritmul în care proiectele de restaurare și digitalizare ajung la capăt.

Pe 27 octombrie, UNESCO marchează Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. În 2026, evenimentul ajunge la ediția cu numărul 21. Data nu e aleasă la întâmplare: tot pe 27 octombrie, în 1980, Conferința Generală UNESCO a adoptat Recomandarea pentru salvgardarea și conservarea imaginilor în mișcare. Ziua a fost proclamată oficial în 2005, prin documentul 33 C/Rezoluția 53.

Ce contează în istoria audiovizuală

Prin această zi, UNESCO urmărește patru lucruri concrete: să explice publicului larg de ce contează păstrarea documentelor audiovizuale, să asigure acces universal la acest patrimoniu, să semnaleze pericolul de deteriorare și să recunoască prestigiul cultural al înregistrărilor.

Tema din 2026 este „Fereastra ta către lume” și pune accentul pe rolul patrimoniului audiovizual în înțelegerea comună între culturile globului. Programul UNESCO „Memoria Lumii” a derulat în 2026 mai multe proiecte pentru patrimoniul documentar aflat în pericol. Unul dintre ele vizează aproximativ 45.000 de înregistrări pe bandă analogică deținute de Radio Mogadishu: știri locale, discursuri politice, programe de divertisment și muzică, descrise pe site-ul UNESCO drept parte din ADN-ul cultural al Somaliei și din poveștile cotidiene ale oamenilor.

Recomandări

TOM STURRIDGE ESTE IAR SANDMAN
CASELE DE MODĂ MIZEAZĂ LITERAR
ȘEFUL OPEN AI ÎȚI PREZINTĂ NOUL TĂU COLEG

Arhivele care îți păstrează atenția

În paralel, UNESCO reamintește un fapt incomod: o bună parte dintre arhivele istorice sunt în pericol iminent de deteriorare și dispariție. Problema nu e marginală.

Un procent semnificativ dintre aceste arhive e legat direct de istoria națiunilor și a comunităților, iar relevanța mediilor de stocare a informațiilor istorice ajunge până la nivel direct personal. Altfel spus, nu vorbim doar despre bunuri de muzeu, ci despre memoria care ține împreună poveștile oamenilor.

O poveste vizuală românească

Printre principalele arhive audiovizuale din România se numără arhiva AGERPRES, care păstrează aproximativ 4,5 milioane de imagini pe plăci de sticlă, filme și diapozitive, precum și documente pe hârtie; instituția derulează proiecte de digitalizare pentru a facilita accesul publicului la aceste materiale (agerpres.ro).

Radio România – Fonoteca de Aur conservă patrimoniul sonor al țării, incluzând înregistrări istorice și emisiuni culturale, iar arhiva TVR, constituită începând cu 1956, documentează evoluția politică, socială și culturală a României prin materiale filmate și înregistrări audio. Informații despre Fonoteca de Aur sunt disponibile pe radioromania.ro, iar despre consultarea arhivei TVR, pe tvr.ro.

Mediafax Foto reunește sute de mii de fotografii de presă care documentează viața din România începând cu 1995; imaginile pot fi consultate și achiziționate prin mediafaxfoto.ro. Biblioteca Națională a României (BNaR) păstrează colecții speciale și materiale documentare relevante pentru cercetarea și conservarea patrimoniului cultural; informații despre acestea se găsesc pe bibnat.ro.

Memoria audiovizuală are zone în pericol

În Zambia, Corporația Națională de Radiodifuziune deține colecții care documentează perioade semnificative din istoria Africii Australe, dar consecințele dezastrelor naturale, condițiile de stocare necorespunzătoare și formatele învechite au scos în evidență necesitatea urgentă de a salva aceste înregistrări de la o pierdere definitivă.

Lumea ta de imagini

Ce înseamnă asta pentru tine? Că o parte din imaginile care documentează orașul, școala sau familia ta există deocamdată într-un singur loc, pe un suport care se degradează. Dacă digitalizarea nu se face, ele nu se pierd doar pentru istorici: dispar și pentru tine, definitiv. Dacă se face, arhiva devine accesibilă oricui are o conexiune la internet: cetățeni, cercetători, profesori și studenți, redacții, instituții publice și companii. De urmărit, așadar, nu e doar ziua de 27 octombrie, ci ritmul în care proiectele de restaurare și digitalizare ajung la capăt. UNESCO a început în 2017 digitalizarea propriilor arhive instituționale, iar documentele, filmările, înregistrările audio și fotografiile sunt deja consultabile la digital.archives.unesco.org, semn că lucrurile se pot face. Pentru tine, miza e simplă: fie poveștile acelea ajung la un click distanță, fie rămân doar în cutii de metal, până când nu mai pot fi salvate.

Partenerii noștri