100 de ani de România. Ce mai înseamnă Tratatul de la Trianon pentru tinerii din ziua de azi?

• Tinerii de azi nu mai cunosc ce s-a întâmplat acum o sută de ani pe 4 iunie la Trianon
• Dimensiunea politică a Tratatului de la Trianon rămâne subiect electoral atât pentru politicienii de la Budapesta, cât şi pentru politicienii de la Bucureşti
• Alin Ciupală, istoric: Revoluţia bolşevică din Ungaria a reprezentant şansa României de a realiza proiectul naţional de reunire, iar pacea de la Trianon a consfinţit acest deziderat

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, tinerii din Timişoara cunosc foarte puţin despre evenimentele istorice de atunci.

Cei care încearcă să reaprindă spiritele sunt politicienii atât maghiari, cât şi români, care folosesc un eveniment istoric în campania electorală.

Armata română a intrat în primul război mondial pentru Transilvania, iar Tratatul de la Trianon a consfinţit unirea Transilvaniei cu România

Istoricul Alin Ciupală spune că, acum o sută de ani, România a avut mandatul internaţional de a lupta împotriva bolşevicilor conduşi de Bela Kun.

Victoria asupra bolşevicilor maghiari a reprezentat de fapt şansa istorică de a realiza proiectul naţional de reunire a teritoriilor româneşti. Generalul Traian Moşoiu a fost printre cei care au condus trupele române în victoria asupra bolşevicilor unguri, care erau susţinuţi direct de Vladimir Ilici Lenin.

„E tratatul prin care era confirmată unirea, Marea Unire din 1918”, spune un tânăr.

„A fost semnat acum o sută de ani de puterile învingătoare din primul Război Mondial”, afirmă o tânără.

Alți tineri, întrebați dacă știu sau au informații despre Tratatul de la Trianon, spun că nu știu. „Aici nu m-ai nimerit”, spune unul dintre ei.

„În urmă cu o sută de ani, graniţele ţării mele au fost modificate împotriva voinţei bunicilor şi străbunicilor mei. Ei n-au cerut-o, nici nu au fost întrebaţi, dar au primit în schimb o ţară întreagă România. Dar, în acelaşi timp şi-au pierdut patria”, povestește Kelemen Hunor.

„La 100 de ani de la Trianon, consider ziua de 4 iunie ca pe o ZI a solidarităţii Naţionale Maghiare. Gândesc acest lucru ca membru al naţiunii maghiare, ca maghiar din Transilvania”, mai spune Kelemen Hunor.

„Pentru Transilvania, România a intrat în primul Război Mondial. Şi la sfârşitul războiului, România a avut şansa realizării acestui proiect naţional. Revoluţia bolşevică din Ungaria a reprezentat o şansă pentru România, deoarece România a avut atunci ocazia să demostreze din nou faptul că este alături de aliaţii occidentali, că este alături de un plan pe bază democratice de reorganizare a realităţilor post-război”, ne spune Alin Ciupală, istoric la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Bucureşti.

„Războiul n-a durat foarte mult, dar a fost foarte dur pentru că bolşevicii maghiari erau bine organizaţi, erau înarmaţi, erau foarte mulţi ofiţeri din armata imperială care luptau alături de guvernul bolşevic.

Armata română a fost pusă în faţa unei rezistenţe puternice, mai ales pe această linie a Tisei, luptele au fost foarte grele. Armata română a obţinut victoriile care i-au permis intrarea în Budapesta, ceea ce a marcat de fapt sfârşitul regimului bolşevic din Ungaria. Trebuie să spunem că Bela Kun, conducătorul revoluţiei bolşevice maghiare avea sprijinul direct al lui Lenin şi al bolşevicilor ruşi”, adaugă Alin Ciupală.

• Bucureștiul prinde viață în weekend. Te așteaptă Chocolate Saga, atelier de pictură și specatole de teatru
• Cine cântă la Coachella 2025? Artiștii care vor electriza deșertul
• Care e trendul zilei? Slow dating te încurajează să îți cunoști partenerul treptat
• Documentarul „Super/Man”, marele câștigător la Critics Choice Awards. Ce premii a obținut
• De la „E.T.” la „Game of Thrones”, călătorești prin muzica filmelor tale preferate. Andrei Tudor transformă seara într-un spectacol al emoției