Groenlanda adăpostește a doua cea mai mare calotă glaciară de pe Pământ, un scut care reține aproape 10% din rezervele de apă dulce ale lumii. Importanța sa este matematică: dacă gheața de aici s-ar topi integral, nivelul oceanelor ar crește cu peste 7 metri, forțând relocarea a sute de milioane de oameni. În 2025, Groenlanda a decis să prioritizeze acest echilibru fragil, menținând interdicția totală asupra explorărilor de petrol și gaze, în ciuda presiunilor economice externe. Mai mult, în 2026, datele arată că insula atinge un prag record de 70% energie din surse regenerabile, folosind hidrocentrale moderne alimentate de cursurile râurilor glaciare.
Advertisment
Știai că sub gheața Groenlandei se află unele dintre cele mai mari depozite de pământuri rare din lume, esențiale pentru tehnologiile verzi? Totuși, în 2025, guvernul de la Nuuk a implementat standarde stricte care interzic extracția în zonele cu permafrost instabil. sBiodiversitatea arctică este și ea monitorizată riguros: populația de Bou moscat a ajuns la un nivel stabil de 25.000 de exemplare, fiind protejată prin cote de vânătoare bazate pe date satelitare. Există un model de dezvoltare clar: orice investiție străină trebuie să demonstreze acum un impact zero asupra calității apei potabile din regiune.
Soluțiile sunt deja operaționale: în Nuuk, s-a finalizat extinderea centralei hidroelectrice Buksefjord, care reduce emisiile de carbon ale orașului cu încă 15%. În paralel, Groenlanda colaborează cu Islanda pentru testarea tehnologiilor de captare a carbonului în rocă bazaltică, o soluție care ar putea transforma Arctica într-un „aspirator” de CO2 până în 2030.Ce putem face? Să susținem cercetarea climatică și să înțelegem că Groenlanda funcționează ca un termostat global. Orice grad pierdut acolo se traduce în fenomene meteo extreme aici. Gheața nu are voce. Dar are ecou. Iar modul în care gestionăm Groenlanda astăzi va decide harta lumii de mâine.
Recomandări
Partenerii noștri