Harta literară duce la Eminescu dar mai ales la tine

• De la Micul Paris la Noul Berlin, ce îți spune în 2026 Bucureștiul lui Eminescu.
• Harta literară este un proiect care a debutat la București în 2025.
• După câteva luni, numărul obiectivelor literare de pe harta Bucureșteană a trecut de 300 repere.

Harta literara a Bucureștiului este un proiect care te invită la plimbări reale prin locuri făcute celebre în
ficțiune. Harta interactivă adună locurile despre care au scris autori care au trăit și și-au imaginat povești legate de București. Ana Cojocaru este Manager comunitate și evenimente pentru proiect. Este alături de mine și îți explică în ce fel se întâlnește cu Eminescu Harta literară.

Ce complicații apar atunci când este vorba despre o hartă care notează în orașul de azi trasee ale unei lumi eminesciene de acum 150 de ani?

”Noi încercăm pe cât posibil să găsim toate aceste locuri cu semnificație literară.Așa cum ai spus și tu, locuri care apar în romane, în novele, în poezii sau pur și simplu locuri care erau importante pentru artiștii vremii respective. Și desigur, când vorbim despre secolul XIX, dificultățile sunt în primul rând de ordin logistic. Dacă ne uităm, de exemplu, în locurile unde a trăit Eminescu în București, multe dintre acestea nu mai există în urma numeroaselor sistematizări prin care a trecut orașul.

Locuința lui Slavici, de exemplu, era la strada Piața Amzei. Unde a fost trăit Titu Maiorescu, iar Eminescu a stat și el câteva luni, și a citit pentru prima dată în public Luceafărul. Această casă care era absolut impunătoare. A fost demolată la un moment dat și s-ar afla acum pe amplasamentul blocului Eva. Mănăstirea Caimata, unde Eminescu iarăși a stat, nici ea nu mai există. Ar fi trebuit să fie în zona parcului, în sud a Bunevardului Carol. Deci sunt toate aceste locuri pe care colegii mei din echipă se străduiesc foarte tare să le identifice. Totul într-un București care nu mai păstrează aceleași repere arhitecturale neapărat. Mai există, însă sanatoriile în care Eminescu și-a petrecut ultima parte a vieții. Acestea sunt identificate și pe hartă”, explică Ana Cojocaru. 

Ce lucruri din istoria literară ți-au apărut în altă perspectivă după ce ai devenit implicată în harta literară?

”E un mod cu totul diferit de a trăi în acest oraș, de a te plimba, de a te mișca în acest oraș. Și ce cred că am apreciat foarte mult a fost faptul că noi am reușit ca echipă să punem pe hartă și locuri mai puțin tradiționale.

Că poate ne gândim în timp, ce a precizat ”Enigma Otiliei”. Dar Bucureștiul literar nu este doar centrul și Centrul vechi. Este pretutindent, din Crângași până la Cățelu, până la Pasărea, Pipera. Așa că în orice cartier v-ați afla, sunt locuri foarte faine și cu valoare literară. Pe care puteți să le explorați. Ce gândești diferit, de exemplu, despre Eminescu după ce ai văzut anumite locuri pe care poate în mintea ta sau te-ai fi gândit că în altă încăpere sau în alt fel a fost scrisă vreo poezie care ți-a modificat pentru totdeauna sufletul? 

După cum spuneam, în cazul lui Eminescu, aceste locuri au rezistat destul de puțin, dar cred că asta dă o valoare și mai mare imaginarului nostru. Un loc care există într-o proză, într-o poezie și care este imaginat în noi, poate sau nu să corespundă unei locații din realitate, dar ceea ce este foarte frumos este să începi să-ți creezi această proprie poveste despre oraș și despre modul în care îl experimentezi alături de literatură”, notează reprezentanta proiectului Harta Literară.