Programa școlară de limba și literatura română aprinde spiritele

• Ministerul Educației propune o nouă programă de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a, prima după 16 ani.
• Lista de autori recomandați exclude complet scriitorii contemporani în viață, precum și autoarele.
• Decizia a stârnit un val de critici din partea unor personalități marcante ale literaturii române.

Un nou val de discuții încinge orizontul învățământului românesc. Totul a pornit de la programa școlară reînnoită pentru clasa a IX-a la Limba și literatura română. Anunțată de Ministerul Educației și aflată acum în dezbatere publică, această revizuire, prima după un deceniu și jumătate, promitea o aliniere la cerințele și realitățile culturale actuale.
Reacțiile sunt vii. La o privire mai atentă asupra listei de autori recomandați, o absență notabilă a marcat peisajul literar: scriitorii contemporani, în special cei aflați încă în viață, au dispărut cu desăvârșire. Se pare că, în viziunea actualei programe, relevanța culturală ar ține de o altă epocă.

Cum de s-au încins spiritele atât de tare în jurul unui proiect de programă școlară ?

Păi am învins, dictatorul a fugit. Autorii canonici sunt scoși și înlocuiți cu recomandări. Sunt voci care spun că ar fi o întoarcere la formula de acum 30 de ani. Până nu demult, manualele de limba și literatura română pentru clasa a IX-a ar fi deschis elevilor porți către voci precum Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana sau Gabriela Adameșteanu, alături de clasici. În realitate, programa precedentă o poți vedea aici. Acum, în locul lor, în discuție intră nume venerabile, precum Ion Neculce, Dinicu Golescu, Mihail Kogălniceanu sau Ion Ghica, flancați de câțiva clasici occidentali. Dar ca autori recomandați, nu în calitate de nume canonice. Mai mult, dintre cele peste 20 de nume românești menționate, niciunul nu aparține unei scriitoare, Ana Blandiana fiind menționată tangențial, la o secțiune despre „problematica scrisului”.

Schimbarea de direcție

Alegerea este justificată prin ancorarea disciplinei într-un cadru istoric larg și cultivarea conștiinței identitare. Însă pare a ignora tocmai pulsul cultural actual care definește o parte importantă a identității contemporane. Criticul Luminița Corneanu a numărat de câte ori apare ideea de identitate în noua programă de română: de 12 ori. Dintre acestea 10 sunt „conștiință identitară”, „perspectivă identitară”, „trăsături identitare”, „identitate națională”, „componentă identitară” și două sunt „identitate individuală”. Spre comparație, în programa de a noua în vigoare apare o singură dată: „identitate culturală”. Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu” a făcut o întreagă listă de argumente pro si contra, anunțând că dezbaterile vor continua la simpozionul de specialitate.

Ce îi mână în luptă atât pe cei pro cât și pe cei contra?

Pe de o parte îți dai seama că este oricum dificil să schimbi moduri de gândire. Reacțiile nu au întârziat să apară, venind din partea unora dintre cele mai influente personalități literare. Mircea Cărtărescu, cel mai tradus și premiat autor român în viață, a răspuns cu o ironie tăioasă pe rețelele sociale, sugerând că „au înnebunit moderniștii!”. El a continuat, cu amărăciune ludică: „Unde sunt faimoasele Pripeale? Unde e Palia de la Orăștie? Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? În numele decenței și-al bunului simț, încetați cu aceste provocări! Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut!”. De asemenea, scriitorul Radu Vancu a punctat pericolul acestei decizii, argumentând că „dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă”.

O dezbatere necesară

Aceste voci exprimă îngrijorarea că programa riscă să transforme literatura într-o relicvă, lipsită de orice legătură cu lumea vibrantă a adolescenților. Probabil, ca autor contemporan e o pierdere să nu mai ai nici măcar speranța că vei ajunge canonic. Evident, dacă pe asta te-ai învățat tu să te bazezi.

Principala nevoie pe care o arată această dezbatere necesară ține de faptul că deocamdată nu există decât această schiță de programă pentru clasa a IX-a. Încă nu este publică viziunea din care ar face parte această abordare în contextul general al programelor de limbă și literatură română nici măcar la celelalte clase liceale. Pe de altă parte e un câștig enorm faptul că programa pune accentul pe nevoia de a provoca elevii să își formuleze propriile perspective. Desigur, asta poate să fie și riscant, mai ales că greul va cădea și mai mult decât până acum pe fiecare profesor în parte.