Eat Me. Carrot Cake

 Dacă ți se pare ciudat să pui legume într-un desert, află că și Daffy a gandit asta. În The Looney Tunes Show, îi spune lui Bugs, că e un clișeuca un iepure să cumpere carrot cake. Bugs se simte un pic lovit în orgoliu și se răzgândește… doar ca să afle că Daffy își băgase deja mâna în feliile lui. Rezultatul? Bugs revine la clișeu și decide că un carrot cake bun nu se refuză nici măcar în desene animate.

Originile prăjiturii sunt disputate – unii zic Elveția, alții Germania, alții o leagă de puddingurile medievale englezești, unde morcovii erau folosiți ca îndulcitor natural în lipsa zahărului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rețeta a revenit în forță în Anglia, pentru că… era gustoasă, sățioasă și „oficial” permisă iar în anii ’60–’70 gospodinele Americii o promovau ca „opțiune sănătoasă”. Spoiler alert: nu era.

Rețeta clasică? Morcovi dați prin răzătoare, amestecați într-un aluat dens făină, zahăr brun, ouă, ulei, scorțișoară și un praf de sare. Apoi vin nucile crocante, stafidele cuminți și vanilia care leagă totul într-un aluat dens și parfumat. Îl torni în forme înalte și îl lași să crească încet, până când casa miroase a toamnă dulce. Și apoi, partea pe care o așteptai: un frosting de cremă de brânză bătut cu unt și zahăr pudră, neted și catifelat, pe care îl întinzi cu generozitate.

Carrot Cake nu e o rețetă. E o reconciliare între „vreau ceva dulce” și „vreau ceva care să nu pară păcat”. În multe cafenele, o felie generoasă poate depăși 600 de calorii, adică aproape cât un burger. Și poate că te păcălește puțin, dar o face cu atâta farmec, încât o ierți de fiecare dată. Simplu si gustos… Pofta buna!