Divertismentul românesc din comunism are 58% fani acum

• 71,3% dintre români consideră că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii.
• 75,1% cred că filmele din perioada comunistă erau mai bune decât cele actuale.
• 58% spun că emisiunile de divertisment de dinainte de 1989 erau superioare celor de azi.

Percepțiile privind identitatea culturală și nostalgia pentru produsele media ale trecutului au devenit semnificative în România. Asta arată cel mai recent sondaj INSCOP realizat la începutul lunii iulie 2025 pe un eșantion reprezentativ. Aceste rezultate evidențiază nu doar o tendință generală, ci și diferențe între generații, niveluri de educație și venit.

Pierderea identității culturale: cine și de ce o resimte

Poți să te sperii sau să înțelegi. Potrivit datelor INSCOP, 71,3% dintre respondenți afirmă că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii, iar acest sentiment este mai puternic în rândul persoanelor cu studii primare și venituri mici. În opoziție, 24,6% nu consideră identitatea pierdută – mai ales tinerii între 18 și 29 de ani, cu studii superioare sau rezidenți ai marilor orașe. Istoricul Lucian Boia, specializat în studii despre formarea identității naționale,spune a tot scris pe această temă. Identitatea nu este ceva picat din cer. Ea se construiește și se reconstruiește permanent, ai spune. Divertismentul participă și el la alcătuirea unei imagini în memorie. Acest tip de percepție, conform lui Boia, este modelat de contextul educațional, socio-economic și de modul în care este discutat trecutul în spațiul public.

Divertismentul comunist și superioritatea percepută

Dezbaterea devine și mai interesantă când e vorba de entertainment. Trei sferturi dintre respondenți (75,1%) cred că filmele produse în România perioadei comuniste erau mai bune decât cele actuale. Această convingere e mai puternic împărtășită de vârstnici, persoane din mediul rural și cu venituri medii sau mici. Doar 12,8% consideră filmele comuniste mai slabe, cei mai mulți dintre aceștia fiind tineri, cu studii superioare, locuitori ai Bucureștiului și cu venituri ridicate. Chiar și în ceea ce privește divertismentul TV, 58% din populație apreciază emisiunile de dinainte de 1989 ca fiind superioare față de cele de azi.

Cu nostalgia pe nostalgie călcând

Îți e clar că accesul la trecut se face printr-o reconstrucție ulterioară. Trecutul nu poate fi recreat, ci doar reimaginat. De fapt aici s-ar găsi unul din motoarele fascinației pentru ceea ce face regizorul Radu Jude, când abordează istoria sau rezultatele acesteia în filmele sale. O explicație în selecția afectivă a memoriei publice ține de faptul că oamenii rețin mai bine ceea ce le-a adus satisfacție sau confort. Divertismentul oferă și argumentul principal în favoarea nostalgiei. Acesta este asociat stării de coeziune, stabilitate și familiaritate pe care o ofereau produsele media din trecut.

În plus accesul la acele produse pare acum facil. Așa că publicul și-a format repere durabile. Contraargumentul invocat, cu precădere de tineri și de voci ca Radu Jude sau Lucian Boia, se bazează pe ideea că pluralitatea și diversitatea actuală nu pot fi ignorate. Idealizarea trecutului nu reflectă realitatea, ci selecția memoriei. În plus, datele INSCOP din iulie 2025 arată că această nostalgie este prevalentă în comunitățile unde resursele și accesul la educație sunt limitate. Generațiile tinere și urbane privesc trecutul cu o perspectivă mai critică. Fenomenul nostalgiilor media indică o nevoie de dezbatere publică și de politici culturale și educaționale orientate către valorificarea pluralismului și a memoriei autentice.