Costinești Trap, please: când o dai în sensul vieții

• Costinești devine capitala trapului: zeci de mii de tineri la „Beach, Please!”
• Nino, câinele antidrog, veghează printre beat-uri și artificii
• MAI vorbește direct pe TikTok: „Telefonul tău = viața ta”

Costineștiul nu mai e demult doar stațiunea nostalgicilor. În această vară, e orașul-fantomă transformat într-un mega-cartier al beat-urilor grele. „Beach, Please!”, cel mai mare festival de rap și trap din Europa, a început în forță, atrăgând zeci de mii de tineri care, pentru cinci zile, și-au mutat viața pe malul mării. Cu peste 200 de artiști pe afiș și o energie care pulsează din difuzoare până-n zori, evenimentul a devenit mai mult decât un festival – e un mod de viață pentru o generație care învață, greșește și visează printre ritmuri.

În spatele ținutelor elaborate, al dansurilor fără sfârșit și selfie-urilor de pe plajă, se ascund și întrebări serioase. Ce înseamnă distracția? Ce e siguranța? Și mai ales – cum creștem, împreună, dincolo de muzică?

Costinești cu lecții de pe scenă și din afara ei

„Beach, Please!” e și un test social. Ministerul Afacerilor Interne înțelege acest lucru și vine, anul acesta, cu un mesaj adaptat vremurilor: sfaturi scurte, directe, distribuite pe social media. Clipurile lor se deschid cu emoji, dar se încheie cu reguli de viață: „Nu accepta băuturi de la necunoscuți”, „Ține-ți telefonul aproape”, „Trimite un mesaj părinților. Nu e slăbiciune, e maturitate.”

Mai mult, publicul l-a cunoscut și pe Nino, câinele antidrog, o prezență constantă printre tineri, mașini și rucsacuri. În prima lui zi de festival: zeci de verificări, zero incidente, 100% concentrare. „Misiune: reușită”, a anunțat MAI pe Facebook. E o formă prietenoasă, dar fermă, de a spune: suntem aici, aproape de voi.

Astfel, printre versuri despre bani, putere și visuri digitale, participanții primesc și o lecție reală despre responsabilitate. Fie că vine dintr-un brief al jandarmilor sau din versurile unui artist, ideea se repetă: libertatea se învață. Iar uneori, cu toții avem nevoie să ni se reamintească asta.

Între beat și sens: pot festivalurile să educe?

În cartea sa Care este visul tău?, Simon Squibb afirmă că obstacolele care ne blochează nu sunt visurile în sine, ci ideile pe care ni le facem despre ele. Timpul, frica, resemnarea – toate pot fi învinse dacă îți creezi un sistem. Poate părea că nu are legătură cu un festival de trap, dar realitatea spune altceva: pentru unii tineri, aceste cinci zile la Costinești sunt poate primul contact cu o comunitate, cu un vis trăit pe bune, cu libertatea, dar și cu limitele ei.

Festivalurile nu sunt școli în sensul clasic, dar sunt spații de formare. Te învață cum să fii cu alții. Cum să ai grijă de tine. Cum să spui „nu”. Sau „da”. Și poate, într-o zi, cum să-ți găsești drumul dincolo de scena principală. „Beach, Please!” e o invitație. La muzică, la viață, dar mai ales – la conștientizare.