- Printre cele mai valoroase piese furate se numără tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului.
- Jaful a avut loc la Muzeul Drents, care găzduia expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”.
- Poliția olandeză a activat mecanismele de cooperare internațională și a informat Interpolul.
Hoții au provocat o explozie la Muzeul Drents din Olanda și au furat obiecte valoroase din Tezaurul Dacic. Printre piesele dispărute se numără coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Autoritățile anchetează.
Advertisment
Coiful de la Coțofănești nu mai este la Muzeul Drents
Un jaf de proporții a avut loc la Muzeul Drents din Olanda, unde expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului” atrăgea vizitatori cu piese de mare valoare din patrimoniul românesc. Hoții au folosit explozibili pentru a sparge intrarea muzeului și au fugit cu mai multe exponate.
Printre obiectele furate se numără coiful de la Coțofenești și brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, piese unice din epoca antică. România a trimis în total 670 de exponate pentru această expoziție, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României.
Recomandări
Ministerul român de Externe a confirmat incidentul, iar autoritățile olandeze colaborează cu Interpol pentru a recupera piesele. Hoții nu au fost încă identificați.
Interpolul se implică în găsirea hoților
„Sper că este vorba doar de opera unor hoți, nu de niște complicități mai mari”, spune istoricul Silviu Molodovan, pentru Aleph News.
România solicită ajutor internațional pentru recuperarea pieselor de Tezaur Dacic furate de la Muzeul Drents din Olanda. Ministerul Afacerilor Externe a cerut sprijinul țărilor vecine Olandei, în timp ce ambasadorul Emil Hurezeanu a discutat cu omologul său olandez despre importanța patrimoniului furat.
Poliția olandeză a informat Interpolul și a activat mecanismele de cooperare internațională pentru identificarea hoților și recuperarea obiectelor de patrimoniu.
Cât de mari sunt riscurile?
„Există riscuri mari, acelea de a intra în niște colecții pe care nu le vede nimeni. Există oameni băgați pe această planetă, cărora le place să achiziționeze la negru artefacte de acestea de valoare foarte mare, pur și simplu pentru plăcerea lor. Și cu brățările s-au întâmplat lucruri de genul acesta și am avut ocazia prezentării extrem de amănunțită din partea domnului Augustin Lazăr, care a coordonat acțiunile acestea de recuperare a lor, care a durat foarte mult”, spune istoricul Silviu Moldovan, în exclusivitate pentru Aleph News.
Partenerii noștri