STUDIU. Cum să-ți păcălești creierul pentru a avea obiceiuri alimentare mai bune. Cum alegem ce mâncăm

• Mulți dintre noi știu acum că servirea meselor pe o farfurie mai mică poate controla cantitatea de mâncare.
• Spence crede că unul dintre motivele din spatele popularității în creștere a mâncării în bol în ultimii ani este faptul că o poți lua în mână și o poți aduce mai aproape de tine.
• La Unilever Research, lasagna gata preparată este făcută cu sare presărată pe straturi alternative.

Charles Spence este profesor de psihologie experimentală la Universitatea Oxford, care cercetează factorii care influențează ceea ce alegem să mâncăm și ceea ce gândim despre această experiență. Cercetările sale evidențiază măsura în care aceste alegeri sunt modelate de modul în care ne raportăm la mâncare; pe scurt, felul în care arată și mirosul mesei, dacă o mâncăm cu furculița sau cu degetele – chiar și muzica pe care o ascultăm în timp ce mâncăm sau facem cumpărături – toate acestea pot juca un rol în modul în care mâncăm sănătos. Următoarele tehnici vă vor ajuta să vă păcăliți creierul pentru a lua decizii mai bune pentru corpul dumneavoastră.

Folosiți tacâmuri mai grele sau – și mai bine – nu folosiți deloc tacâmuri

Mulți dintre noi știu acum că servirea meselor pe o farfurie mai mică poate controla cantitatea de mâncare deoarece creierul nostru crede că acolo se află mai multă mâncare decât este în realitate. Acest lucru are un efect profund asupra sațietății, însă creierul poate fi păcălit și de instrumentele pe care le folosim: tacâmurile mai grele sporesc aprecierea noastră, la fel ca și mâncatul cu mâinile, care ne implică simțurile și ne face mai atenți. „Cu o furculiță, nu trebuie să te gândești la asta”, spune Spence.

El citează exemplul bucătarului Andoni Aduriz de la restaurantul Mugaritz din Errenteria, în nordul Spaniei, renumit în întreaga lume, care a eliminat tacâmurile pentru toate felurile de mâncare pentru a-i face pe oameni „să se gândească mai mult la modul în care interacționează cu mâncarea”.

Faceți din mâncat o experiență cât mai senzorială cu putință

„Orice puteți face pentru a fi mai atenți și a mânca mai încet, pentru a fi mai atenți la momentul respectiv, va spori probabil senzațiile asociate cu mâncatul și va însemna că vă veți mulțumi cu mai puțin”, spune Spence. Acest lucru nu numai că va afecta sațietatea, dar ar putea, de asemenea, să vă ajute să faceți alegeri mai sănătoase – și să vă bucurați mai mult de aceste alegeri.

„Dacă este adevărat că 75%-95% din ceea ce gustăm, de fapt mirosim, atunci aroma este foarte importantă. Cu toate acestea, multe dintre comportamentele noastre alimentare nu sunt optimizate pentru asta. Dacă beți cafea dintr-o ceașcă cu capac de la pachet, pierdeți o parte esențială a experienței”, spune el – o experiență care ar fi îmbunătățită dacă ați mirosi aroma care iese dintr-o cană frumoasă în timp ce o înconjurați cu mâinile.

Savurați-vă prima cafea în acest fel și poate că nu vă veți mai simți atât de tentat de o a doua. Acest exemplu evidențiază, de asemenea, rolul pe care atingerea îl poate juca în sațietate și satisfacție. Spence crede că unul dintre motivele din spatele popularității în creștere a mâncării în bol în ultimii ani este faptul că o poți lua în mână și o poți aduce mai aproape de tine: „Să-i simți greutatea și căldura, să respiri parfumul – ajută la maximizarea experienței multisenzoriale.”

Încarcă-ți prima îmbucătură

Există un motiv pentru care prima mușcătură dintr-un baton de ciocolată are un gust mai bun decât mușcăturile ulterioare; prima mușcătură este nouă, apoi papilele noastre gustative se obișnuiesc. „Chiar și atunci când aroma fiecărei mușcături sau înghițituri este ușor diferită, dacă arată la fel, creierul nostru tinde să presupună că și gustul rămâne același”, spune Spence.

Reversul medaliei este că putem folosi această reacție în avantajul nostru și să reducem cantitatea de alimente nesănătoase pe care le consumăm, înghesuind cât mai mult din ele în prima înghițitură. Acest lucru este mai greu de făcut acasă, dar intră în joc în proiectarea alimentelor gata preparate. „Unele companii proiectează acum alimente cu ingrediente asimetrice”, spune Spence: de exemplu, la Unilever Research, lasagna gata preparată este făcută cu sare presărată pe straturi alternative.