Un tribunal britanic a decis că Julian Assange poate face apel la decizia de extrădare a SUA

• Oficialii americani îl acuză pe Assange de 18 infracțiuni – 17 capete de acuzare de spionaj și unul de utilizare abuzivă a calculatorului – legate de publicarea de către WikiLeaks a unor documente militare și telegrame diplomatice confidențiale ale SUA în urmă cu aproximativ 10 ani.
• Acesta neagă orice infracțiune. Avocații săi susțin că a acționat în calitate de jurnalist și că are dreptul la protecția primului amendament privind libertatea presei pentru că a publicat documente care au expus neregulile comise de armata americană în Irak și Afganistan.
• Pe fondul temerilor că ar putea fi supus unor condiții de izolare extrem de dure, avocații lui Assange au susținut că, din cauza sănătății sale mintale fragile, SUA nu ar putea să-l împiedice să se sinucidă.

Înalta Curte din Marea Britanie i-a acordat fondatorului WikiLeaks permisiunea de a înainta la Curtea Supremă lupta sa legală împotriva extrădării în SUA, informeă AlJazeera.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, poate să se adreseze Curții Supreme pentru a contesta extrădarea sa în Statele Unite, a decis Înalta Curte.

Oficialii americani îl acuză pe Assange de 18 infracțiuni – 17 capete de acuzare de spionaj și unul de utilizare abuzivă a calculatorului – legate de publicarea de către WikiLeaks a unor documente militare și telegrame diplomatice confidențiale ale SUA în urmă cu aproximativ 10 ani.

Washingtonul susține că publicarea lor a pus vieți în pericol, iar acuzațiile împotriva lui Assange sunt pasibile de o pedeapsă maximă de 175 de ani de închisoare.

Acesta neagă orice infracțiune. Avocații săi susțin că a acționat în calitate de jurnalist și că are dreptul la protecția primului amendament privind libertatea presei pentru că a publicat documente care au expus neregulile comise de armata americană în Irak și Afganistan.

Ce conțineau documentele WikiLeaks

Documentele Wikileaks au dezvăluit modul în care armata americană a ucis sute de civili în incidente neraportate în timpul războiului din Afganistan, în timp ce dosarele scurse din războiul din Irak au arătat că 66.000 de civili au fost uciși și prizonieri torturați de forțele irakiene.

Statele Unite spun că scurgerile de informații au încălcat legea și au pus în pericol vieți, dar Assange spune că acest caz este motivat politic.

În luna ianuarie a anului trecut, un judecător inferior care se ocupă de cererile de extrădare a decis că, deși Statele Unite au motive să-l acuze pe dl Assange pentru presupuse infracțiuni legate de piratarea în masă a sistemelor guvernamentale, acesta nu poate fi trimis din Regatul Unit pentru a fi judecat, deoarece nu există nicio garanție că autoritățile americane ar putea avea grijă de el în siguranță.

Pe fondul temerilor că ar putea fi supus unor condiții de izolare extrem de dure, avocații lui Assange au susținut că, din cauza sănătății sale mintale fragile, SUA nu ar putea să-l împiedice să se sinucidă.

În decembrie anul trecut, Înalta Curte a revenit asupra acestei decizii, afirmând că SUA au oferit asigurări suficiente care au demonstrat că dl Assange ar putea fi îngrijit în siguranță.

Însă, într-o scurtă hotărâre de luni dimineață, Lordul Burnett a declarat că există acum o problemă juridică cu privire la modul în care aceste asigurări au fost furnizate ca parte a apelului, dar nu în prealabil.

„Asigurările cu privire la tratament se află în centrul multor proceduri de extrădare”, se arată în declarația Lordului Burnett. El a spus că Înalta Curte a refuzat permisiunea de a face apel – dar dacă problema trebuie sau nu să fie auzită la Curtea Supremă „este o chestiune care trebuie decisă în mod corespunzător”.

Avocații lui Assange au acum 14 zile la dispoziție pentru a depune cererea la Curtea Supremă.