Sindicatele susțin creșterea salariului minim pe economie la valoarea brută de 2.550 de lei, reprezentând o creștere netă de 143 de lei, a indicat CNS Cartel Alfa înaintea întâlnirii de marți a Consiliului Național Tripartit de Dialog.

Reprezentanții Guvernului calculează care ar putea fi creșterea, a declarat după întâlnire Bogdan Hossu, liderul cartelului.

CNS Cartel ALFA susține realizarea unui acord tripartit (guvern – patronate- sindicate) care să cuprindă valorile de majorare ale salariului minim pe următorii trei ani, cu un mecanism de corecție pe parcurs, în cazul în care indicatorii înregistrează modificări față de valorile prognozate, lucru cu care participanții la întâlnire au fost de acord, a spus Hossu. „Rămâne să vedem prin calcule cu cât trebuie să crească și care va fi modalitatea de rezolvare a tuturor problemelor”, a spus liderul sindical.

Recomandări

MUSIC HEALS THE SOUL
CE RESTAURANTE SUNT PREMIATE ÎN SUA?
LIMERANȚA ASCUNDE PROBLEME DIN TRECUT
TU CÂT TIMP PETRECI PE TELEFON?
TU BEI CAFEA? IATĂ CE AR TREBUI SĂ ȘTII

„Noi insistăm că nu deductibilitățile rezolvă problema, și nu reducerea contribuțiilor de asigurări sociale care vor afecta veniturile salariaților la sfârșit de carieră, în special la pensie”, a adăugat Hossu. El a adugat că o majorare a salariului minim are efect asupra creșterii veniturilor bugetului de stat, fapt recunoscut de Guvern.

Sindicaliștii spun că valoarea netă a salariului minim acoperă doar jumătate din coșul minim de consum, a cărui valoare, calculate pentru anul 2020, este 2818 lei pentru o persoană și 7.278 lei pentru o familie de cu doi copii. Din 1.386 de lei nu se pot asigura toate cheltuielile necesare unui trai demn, acest venit condamnând lucrătorii la sărăcie. PIB-ul pe cap de locuitor este acum 72% din media UE, dar salariile lucrătorilor români sunt doar 28% din media UE. Productivitatea muncii este de 65% din media UE, dar lucrătorii români primesc o pondere mult mai mică din PIB la crearea căruia contribuie: 38,2% din PIB revine muncii, față de 47,8% în restul UE. Pentru a echilibra această distribuție inechitabilă, este nevoie de creșteri ale salariului minim mult peste creșterile productivității anuale.

„Trebuie să găsim o formulă să rămână, să fie predictibilă, în același timp să găsim o dinamică a salariului mini care să țină cont de creștere economică, de nevoile românilor și de perspective”, a declarat premierul Florin Cîțu la reuniunea Comitetului Național Tripartit pentru Dialog Social.

La rândul său, ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirmă că nivelul actual al salariului minim este insuficient și e nevoie de o majorare a acestuia.

„Însă această creștere trebuie să fie sustenabilă din partea mediului economic și în același timp trebuie să conducă la modul real la o creștere a nivelului de trai și a calității vieții. Așadar, cu cât ancorăm majorarea salariului minim în indicatorii economici şi cu cât luăm această decizie într-un mod mai predictibil, cu atât mediul de afaceri se poate plia pentru susţinerea creşterii nivelului de salarii. Există în momentul de față două perspective – una prezentată de partea sindicală, alta de partea patronală. Evident că şi Ministerul Muncii are proiecţiile instituţionale. Noi până acum am abordat în ultimii doi ani această majorare a salariului minim plecând de la trei indicatori cărora li s-a adăugat un coeficient de corecţie. Aceşti indicatori arată în momentul de faţă situaţia economiei. Vorbim despre rata inflaţiei, productivitatea muncii şi creşterea câştigului salarial mediu brut. Dincolo de aceştia, un coeficient de corecţie pe creşterea economică cred că ar putea să ne conducă la o formulă de calcul a salariului minim care să răspundă cerinţelor pe care ni le-am asumat cu toţii”, a declarat Raluca Turcan.

Partenerii noștri