- Sever Petrovici-Popescu folosește instrumentarul artistic pentru a înfățișa și a reaminti publicului larg o pagină de istorie.
- Până pe 14 aprilie expoziția rămâne deschisă la Muzeul Municipal Călărași.
- Deportările din timpul regimului comunist din România au fost măsuri cu caracter represiv pentru „dușmanii poporului”.
- Aproximativ 44.000 de persoane au fost obligate să-și mute domiciliul în Câmpia Bărăganului în 1951.
- Expoziția „Miopie istorică” va ajunge și la Timișoara și București în 2024.
Vreau să vezi cum aduce arta în discuție secvențe mai puțin cunoscute din istoria recentă. În proiectul „Miopie istorică”, artistul Sever Petrovici-Popescu folosește instrumentarul artistic pentru a investiga o pagină de istorie foarte vag dezbătută în cărțile de istorie: deportările în Bărăgan. În timpul regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură cu caracter represiv. Scopul ei era să îi izoleze și să îi marginalizeze pe cei definiți ideologic drept „dușmani ai poporului”. Expoziția ajunge acum la Călărași, la Muzeul Municipal, unde rămâne deschisă până pe 14 aprilie.
Curatorul Ioana Marinescu arată că „expoziția vorbește despre deportările din Bărăgan și despre felul în care oamenii au trăit perioada deportării. Lucrările lui Sever Petrovici-Popescu vorbesc despre lipsa apei, despre lipsa locuințelor și despre felul în care lucruri aproape uitate pot să fie reamintite nu doar prin texte și cărți, ci și prin lucrări de artă contemporană”.
Arta lui Sever Petrovici-Popescu investighează istoria
În urma unei acțiuni de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44.000 de persoane au fost obligate să-și mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuință sub amenințarea armei și formarea unor comunități noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla și Fundata.
Artistul Sever Petrovici-Popescu povestește: „Am încercat să mă apropii de perspectiva omului obișnuit care se vede nevoit să își refacă viața în mijlocul câmpului din nimic, din pământ. Lucrările mele sunt fotosculpturi. Fotografiile sunt realizate în spațiile satelor înființate de deportați iar formele lucrărilor sunt inspirate de interviurile pe care le-am citit și le-am realizat cu cei depărtați în Bărăgan”.
Proiectul artistic continuă la Timișoara și Brașov
Proiectul „Miopie istorică” ajunge astfel în cel de-al doilea punct al parcursului său început în perioada octombrie 2023 – februarie 2024, când a fost deschis în cadrul Muzeului Hărților și Cărților Vechi din București. Nu mai puțin de 1.500 de vizitatori au trecut pragul expoziției cu acel prilej. În 2024, expoziția va ajunge și la Timișoara și Brașov.
„Ceea ce avem astăzi la Călărași este o manieră în care cercetarea de teren, cercetarea istorică, istoria orală se îmbină cu activitatea artistică prin care prin care artistul generează un conținut care trece de bariera timpului, trece de bariera documentului și se adresează direct vizitatorului”, arată Alexandru Groza, manager al Muzeului Ororilor Comunismului.
Artistul a mulțumit pentru materiale documentare și sprijinul domnului Leonard Câmpeanu, președintele filialei București a Asociaţiei foştilor deţinuţi politici din România (AFDPR), Florin Rădulescu, șef serviciu, Serviciul Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local, Cosmin Budeancă, Redactor-șef „Memoria” – revista gândirii arestate, preot paroh Marian Mihail, parohia Drajna și echipei Muzeului Hărților.
Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăiește și activează în București. El a absolvit secția Foto Video de la Universitatea Națională de Arte București. În 2021, a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradițional. Are o activitate expozițională intensă în țară și străinătate, cu expoziții personale și de grup, din care menționăm „Monumente Personale” la Palatul Mogoșoaia sau „The moved stone” la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziția „CELĂLALT | L’ALTRO | THE OTHER ONE”, alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneția și la Zilele sculpturii Bucureștene în 2023.
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.
Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar și ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timișoara, alături de Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Conferința „70 de ani de la Deportările din Bărăgan” organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie și stagii de practica realizate cu studenții Facultății de Istorie la Asociația Foștilor Deținuți Politici. Cea mai recentă expoziție care abordează și subiectul deportării este „ROMLAG 1945-1965”, pornită de la Muzeul Hărților, astăzi devenită expoziție itinerantă.
Muzeul Municipal Călărași funcționează în clădirea fostei primării a orașului Călărași, un imobil construit în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. De la 1 ianuarie 1888 până la începutul anului 2013, a fost folosit ca Palat Comunal, Primărie, Sfat Popular, Bibliotecă și din nou Primărie. Din 19 septembrie 2014, a fost inaugurat ca sediu al Muzeului Municipal. La începutul colecției, aceasta era formată predominant din obiectele puse la dispoziție gratuit de domnul Florin Rădulescu. Din 2014 și până în prezent, colecția s-a extins cu obiecte și artefacte provenite din donațiile călărășenilor și a vizitatorilor de pretutindeni. Muzeul Municipal Călărași este un exemplu de bune practici în ce privește parteneriatul public – privat. De-a lungul timpului, atenția călărășenilor a fost menținută și prin expoziții temporare organizate în colaborare cu Muzeul Național Militar, Muzeul Civilizației Gumelnița sau Muzeul Ororilor Comunismului în România.