- Echinocțiul reprezintă astfel momentul în care planeta noastră se află cel mai aproape de Soare.
- Ziua va continua să crească și noaptea să scadă.
- Echinocțiul de primăvară nu se produce în aceeași zi în fiecare an.
Anul acesta, echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, va avea loc luni, 20 martie, la ora 23.24. Atunci, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală.
Începând de la aceasta dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară. Astronomii susțin că descrierea este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, de exemplu, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective, acest moment marchează începutul toamnei astronomice. În același timp, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte șase luni.
Echinocțiul de primăvară nu se produce în aceeași zi în fiecare an pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic și pentru că există diferențe de fus orar. Echinocțiul reprezintă astfel momentul în care planeta noastră se află cel mai aproape de Soare.
Originea cuvântului „echinocțiu”
Cuvântul „echinocţiu” provine din limba franceză – „equinoxe”, care, la rândul lui, este derivat din cuvântul latin „aequinoctium”, format din „aequus”, care înseamnă „egal” și cuvântul „nox”, „noctis”, care înseamnă „noapte”. Astfel, echinocțiul de primăvară semnifică momentul în care ziua și noaptea sunt egale, în orice loc de pe pământ.
Citește și: