- Pe 24 ianuarie sărbătorim, practic, primul pas concret făcut pentru înfăptuirea României Mari.
- Acest moment a însemnat, de fapt, anunțarea de către Adunarea Electivă a Țării Românești a faptului că Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Românești.
- Colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istorică unificatoare, dar și, la fel de important, una reformatoare.
Ziua de 24 ianuarie reprezintă un important reper istoric în istoria românilor. Aceasta marchează atât Mica Unire, cât și înființarea, la București, a primului Parlament unic al României, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Tot în aceeași zi, în anul 1918, Republica Democratică Moldovenească și-a proclamat independența. O altă denumire folosită pentru acest moment istoric este Mica Unire, însă nu toți istoricii sunt de acord cu această formulare.
Pe 24 ianuarie sărbătorim, practic, primul pas concret făcut pentru înfăptuirea României Mari, care s-a finalizat apoi pe 1 Decembrie 1918. Acest moment a însemnat, de fapt, anunțarea de către Adunarea Electivă a Țării Românești a faptului că Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Românești. Doar cu câteva zile înainte, pe 5 ianuarie 1859, tot Alexandru Ioan Cuza fusese ales domn și în Moldova. Până la acel moment, cele două provincii avuseseră lideri diferiți, iar acesta era într-adevăr un moment istoric, ce se traducea prin Unirea Principatelor Române.
Soluția dublei alegeri și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
La 24 ianuarie 1859, într-o atmosferă incendiară la București, s-a găsit soluția dublei alegeri pentru depășirea impasului. În Moldova, Adunarea electivă l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie 1859, iar în Țara Românească, conservatorii au obținut majoritatea în Adunarea electivă în ianuarie 1859.
Delegațiile celor două țări s-au întâlnit la București pentru a găsi un consens. Întrunită la hotelul „Concordia”, Partida Națională și conservatorii au adoptat soluția dublei alegeri. La 24 ianuarie, Adunarea a votat în unanimitate alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, realizând astfel unirea de facto a celor două Principate.
Cine a fost Alexandru Ioan Cuza
Copilăria lui Cuza a fost marcată de educația sa în Franța, unde a urmat pensionul Cuenin din Iași și a obținut bacalaureatul în litere între anii 1831 și 1835. A urmat apoi studii de drept, dar nu a reușit să obțină vreo diplomă. Întors în țară, s-a implicat activ în evenimentele Revoluției de la 1848, semnând Petiția Proclamație adresată domnitorului Mihail Sturdza. Arestat în urma acestei acțiuni, Cuza a reușit să evadeze în timpul transferului către Imperiul Otoman.
În iunie 1857, Cuza a demisionat din funcția de pârcălab, acuzând falsificarea listelor electorale în timpul alegerilor pentru divanul ad-hoc al Moldovei. Însă, a fost ales în 24 ianuarie 1859, ca domn al Moldovei, iar ulterior și al Țării Românești.
După alegerea sa, Cuza a acționat pentru recunoașterea dublei alegeri și unificarea guvernelor și parlamentelor celor două țări de către Poartă și puterile garante. Această perioadă a fost marcată de eforturile sale de consolidare a noului stat, iar după modificarea Convenției de la Paris în mai 1864, Cuza a implementat reforme semnificative.
Printre reformele sale notabile se numără reforma rurală, reforma electorală și reforma învățământului. Cuza a adoptat măsuri pentru secularizarea averilor mănăstirești și a încercat să modernizeze sistemul de învățământ. Aceste inițiative au fost menite să aducă o schimbare profundă în societatea românească, punând bazele pentru o modernizare și o dezvoltare durabilă.
Citește și
- România se scaldă în datorii. Guvernul are nevoie de 36 miliarde de euro în pentru a acoperi deficitul bugetar
- Manifestație neobișnuită în Rusia. „Ne vrem soții acasă” – Femeile critică public autoritățile ruse
- VIDEO. CIA recrutează ruși care să lucreze ca agenți dublii pentru SUA. Reacția Kremlinului