15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale. Se împlinesc 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu/Detalii din viața poetului

Ziua Culturii Naționale este celebrată astăzi prin mai multe evenimente la muzee, teatre și institute culturale în București.
Mihai Eminescu a fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici și ai Ralucăi.
Conform World Records Academy, „Luceafărul” lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste.
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Șuțu din strada Plantelor din București, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate și episoade de revenire a bolii.

15 ianuarie marchează anual Ziua Culturii Naţionale. Data coincide cu cea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Ziua Culturii Naționale se sărbătorește începând din 2011. Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010. Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naționale este celebrată astăzi prin mai multe evenimente la muzee, teatre și institute culturale în București, cu intrări libere la peste 20 de muzee din subordinea Ministerului Culturii. Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

Al șaptelea copil al familiei Eminovici

Mihai Eminescu a fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici și ai Ralucăi. Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și în contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu.

Recomandări

MUSIC HEALS THE SOUL

CE RESTAURANTE SUNT PREMIATE ÎN SUA?

LIMERANȚA ASCUNDE PROBLEME DIN TRECUT

TU CÂT TIMP PETRECI PE TELEFON?

TU BEI CAFEA? IATĂ CE AR TREBUI SĂ ȘTII

Nu se cunoaște unde face primele două clase primare. Începând cu clasa a III-a în 1858 a urmat școala primară National Hauptschule (Școala primară ortodoxă orientală) la Cernăuți. La finalul clasei a III-a este clasificat al cincisprezecelea dintre cei 72 de elevi. Frecventează aici și clasa a IV-a în anul școlar 1859/1860. Are ca învățători pe Ioan Litviniuc și Ioan Zibacinschi, iar director – pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experiență, învățătorii săi participă la viața culturală și întocmesc manuale școlare. Termină școala primară cu rezultate bune la învățătură. A terminat clasa a IV-a clasificat al cincilea din 82 de elevi.

„Luceafărul” lui Mihai Eminescu cucerește lumea

Conform World Records Academy, „Luceafărul” lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. „Poemul poate fi simplu descris (pentru generaţia YouTube de astăzi…) drept o combinaţie între Pe aripile vântului/ Gone with the Wind (dramă romantică), Star Trek (conţine divertisment SF) şi Love Story (poemul este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă) – toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea”, notează cei de la WRA.

Mihai Eminescu, student în Viena și Berlin

Între 1869 și 1872 a fost student la Viena, mai precis „auditor extraordinar” la facultățile de filosofie și drept. Aici se va împrieteni cu Ioan Slavici şi o va cunoaște pe Veronica Micle. Totodată, a început să colaboreze la publicaţia Convorbiri literare. Între anii 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la filosofie, la Berlin, cu o bursă acordată de cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.

În septembrie 1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iași, iar Eminescu preda și logică, la Institutul academic, în locul lui A. D. Xenopol.

Eminescu, redactor-șef la „Timpul”

În 1875, rămas fără slujbă, Eminescu a primit postul de corector și redactor al părții neoficiale la Curierul de lași, unde numeroase rubrici erau realizate de el fără semnătură. A frecventat cu regularitate ședințele Junimii, unde l-a introdus și pe Ion Creangă. Tot în această perioadă s-a îndrăgostit de Veronica Micle.

În 1877, era invitat să intre în redacția ziarului Timpul, iar Eminescu a părăsit Iașul și a venit la București, unde s-a dedicat gazetăriei. În 1880 era redactor-șef al publicației. Din această perioadă datează unele dintre marile lui poeme, precum „Scrisorile” şi „Luceafărul”.

Pe 6 august 1879 a murit Ștefan Micle, iar văduva acestuia, Veronica, a venit la București, şi-au făcut planuri de căsătorie, la care poetul a renunţat în anul următor.

În 1883, Eminescu se stinge din viață

În ianuarie 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme în spital, cu diagnosticul de „manie acută”, starea sănătăţii lui fiind precară de foarte mulţi ani. Potrivit mai multor specialişti, printre care şi criticului Nicolae Manolescu, Eminescu suferea de psihoză maniaco-depresivă.

În toamna anului 1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. În primăvara anului următor, Eminescu s-a întors la Iaşi, dar în noiembrie era internat în Spitalul Sfântul Spiridon din oraş.

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Șuțu din strada Plantelor din București, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate și episoade de revenire a bolii.

Citește și

Partenerii noștri