Fragmente de Istorie. Agnodice și judecata pentru „seducerea pacienților” care a declanșat o revoltă a femeilor în Grecia antică

• A trebuit să-și dezvăluie secretul în fața celor care îl considerau vinovat.
• Trebuia să le demonstreze că se înșelau, dezvăluind adevărul… chiar dacă asta însemna moartea.
• Verdictul Consiliului Areopagului fusese „vinovat”.

Era secolul al IV-lea î.Hr. și Agnodice se afla pe banca acuzaților. Un grup de medici l-au acuzat, susținând că și-a sedus pacientele și, mai grav, că a violat chiar două dintre ele, penetrându-le.

Verdictul Consiliului Areopagului fusese „vinovat”.

Nu a avut de ales. Agnodice și-a ridicat haina și, fără să aibă nevoie de cuvinte, le-a dat de înțeles că era o femeie, nu un bărbat, așa cum îi lăsase să creadă. Știa că dezvăluirea ar fi fost considerată o crimă mai gravă decât seducerea sau chiar violarea pacienților ei.

„O femeie, care practică medicina!”, au exclamat unii, ca și cum ar fi scuipat cuvintele. Le-a dat motivul perfect pentru a o executa.

Cine a fost Agnodice?

Agnódice își dorea să studieze medicina și să practice meseria de moașă încă de când era copil. Când ușile i-au fost închise pentru că era femeie, și-a tăiat părul, a îmbrăcat haine bărbătești și a plecat din Atena spre Alexandria pentru a studia cu unul dintre discipolii lui Hipocrate.

Nimeni altul decât primul anatomist, Herophilus din Calcedon (335-280 î.Hr.), co-fondatorul legendarei școli de medicină din Alexandria, care i-a împărtășit înțelepciunea sa medicală fără să știe că este femeie.

După ce s-a întors la Atena, după absolvire, Agnodice a încercat să asiste la o naștere deosebit de dificilă.

Femeia a refuzat să fie văzută de medici, în ciuda agoniei sale. Disperată să ajute, Agnodice și-a ridicat halatul pentru a-și dezvălui sânii; când i-a văzut, pacienta, ușurată, i-a permis să o ajute. A fost un secret păstrat de ea și de cele pe care le-a ajutat, deoarece la acea vreme era interzis ca femeile să practice medicina.

Secretul lui Agnódice s-a răspândit rapid printre femei, iar cabinetul ei s-a extins atât de mult încât ceilalți medici au început să se enerveze.

Așa că au început să răspândească zvonuri că ea seducea și corupea soțiile altor bărbați și au făcut acuzații false pentru a o acuza de viol și de penetrarea a două paciente.

Rebeliunea femeilor ateniene

Nu exista nicio îndoială că Agnodice încălcase legea, iar cei prezenți la proces știau care era pedeapsa.

Dar un obstacol major a stat în calea pedepsei cu moartea: o mulțime furioasă de femei ateniene bogate, pe care Agnodice le ajutase, inclusiv soțiile medicilor și politicienilor care o acuzau, au cerut eliberarea ei.

Fără ea, susțineau acestea, multe dintre ele ar fi fost moarte sau ar fi murit în viitor. Dacă Agnódice va fi executată, au strigat ele, „vom muri împreună cu ea”.

Rebeliunea a dus nu numai la eliberarea Agnódicei, ci și la abrogarea legii care interzicea femeilor să practice medicina, atât timp cât acestea tratau doar pacienți de același sex.

Nu fusese întotdeauna așa

Nu cu mult timp înainte ca Agnodice să decidă că meseria de moașă era o profesie onorabilă în civilizația greacă.

Una dintre moașele celebre a fost Phanareta, mama filosofului Socrate (470-399 î.Hr.).

Și, deși cel mai faimos contemporan al lui Socrate, Hipocrate (460-380 î.Hr.), părintele medicinei moderne, nu admitea femei la școala sa medicală primară de pe insula sa natală Kos, se pare că le permitea să studieze obstetrică și ginecologie în alte instituții de învățământ.

Cu toate acestea, puternicii atenieni nu au fost deloc încântați de faptul că moașele acumulau o gamă atât de impresionantă de cunoștințe și talente într-un domeniu legat de reproducerea moștenitorilor lor.

Așa că au decis să interzică femeilor să practice meseria de moașe și medicina, sub pedeapsa cu moartea.

A fost o lovitură teribilă, nu numai pentru moașele care au rămas fără un mijloc de trai, ci și pentru femeile ale căror nașteri, fără îndrumarea unei moașe, se terminau adesea cu o tragedie.

Gregia antică, între progres și regres

Grecia antică era o societate care prețuia foarte mult modestia feminină, iar acest lucru a însemnat că tranziția de la moașe la medici bărbați nu a fost ușoară.

În ciuda progreselor în medicină introduse de Hipocrate și a dorinței bărbaților nou-formați de a prelua îngrijirea femeilor, femeile au refuzat cu fermitate să permită medicilor să le examineze sau să le asiste la naștere.

Din punctul de vedere al medicilor, femeile erau niște creaturi încăpățânate, neinteresate de propriul tratament sau de propria sănătate și responsabile pentru numărul tot mai mare de decese legate de naștere.

Ceea ce a dovedit însă îndrăzneala Agnodicei a fost că toată această suferință ar fi putut fi evitată dacă nu s-ar fi interzis moașele.