- Amy Sherald retrage expoziția „American Sublime” de la Smithsonian în semn de protest față de posibila cenzurare a unui tablou cu o Statuie a Libertății Trans.
- Instituția, sub presiunea unui ordin executiv anti-trans emis de administrația Trump, recunoaște poziția artistei, dar regretă pierderea expoziției.
- Povestea devine barometru pentru tensiunile dintre libertatea de expresie, politicile de excludere și viitorul artei contemporane în SUA.
Între funcția publică și adevărul personal: o retragere cu impact
Într-un gest care a stârnit reacții imediate pe scena artistică internațională, pictorița Amy Sherald a decis să retragă expoziția „American Sublime” din programul National Portrait Gallery (NPG) al Smithsonian Institution. Decizia vine după ce Sherald a fost informată că muzeul ar putea elimina lucrarea „Trans Forming Liberty” (2024). Este un portret vibrant al unei Statui a Libertății cu trăsături feminine. Dar reprezintă o femeie trans cu păr roz și torța înflorată. Contextul: ordinul executiv emis de președintele Trump, care impune tuturor muzeelor finanțate federal să nu recunoască „bărbați drept femei, în niciun sens”, având ca efect direct cenzurarea oricărei reprezentări transgender.
„Am intrat în această colaborare cu bună credință, crezând că instituția împărtășește angajamentul de a expune lucrări care reflectă întreaga, complexă realitate a vieții americane”, scrie Amy Sherald în scrisoarea adresată secretarului Smithsonian, Lonnie G. Bunch III, citată de The New York Times. „Din păcate, a devenit clar că nu mai există condițiile necesare pentru a păstra integritatea proiectului.”
Sherald nu a acceptat nici varianta propusă de conducere, aceea de a înlocui lucrarea cu un video în care diverși oameni discută subiectul transgender: „Videoclipul ar fi deschis spre dezbatere valoarea vizibilității trans și am refuzat ca acest lucru să facă parte din povestea ‘American Sublime’”, a explicat artista tot pentru NYT.
”Regretăm, dar nu putem negocia identitatea”
Răspunsul National Portrait Gallery nu s-a lăsat așteptat. „Înțelegem decizia lui Amy de a retrage expoziția, însă suntem profund dezamăgiți că publicul Smithsonian nu va putea vedea ‘American Sublime’. Rămânem recunoscători pentru integritatea și viziunea sa artistică”, a transmis un purtător de cuvânt pentru Hyperallergic.
Pe fondul controverselor, muzeul a recunoscut că nu a putut ajunge la un acord cu artista privind expunerea tabloului cenzurat. În plus, directorul Kim Sajet—prima femeie în postul de manager al instituției—fusese deja forțată să demisioneze. Motivul, tot atacuri directe din partea administrației Trump care a denunțat susținerea sa pentru diversitate și incluziune.
Artista Amy Sherald, aflată în prim-planul lumii artistice americane după portretele lui Michelle Obama și Breonna Taylor, devine astfel nu doar un simbol al excelenței, ci și al rezistenței creative la presiune politică.
Forța artei rămâne între cenzură, protest și redefinirea canonului
Decizia Sherald și reacția Smithsonian sunt interpretate deja de presă, critici și activiști ca un moment definitoriu pentru libertatea de expresie în arta americană. „Instituțiile nu ar trebui să intre în dialog cu puterea atunci când aceasta alege să excludă”, afirma Lonnie G. Bunch III, secretarul Smithsonian, într-o declarație anterioară ce pleda pentru diversitate, citată de The Washington Post după alte dispute legate de identitate și reprezentare.
Pe de altă parte, politicile instituționale dictate de Casa Albă urmăresc să „celebreze realizările femeilor”. Dar interzic orice recunoaștere a identităților trans sau non-binare. O strategie legislativă care riscă să transforme muzeele în câmp de luptă ideologică.
Cazul Sherald reamintește că arta contemporană nu poate rămâne neutră când dreptul la identitate este pus în discuție. „American Sublime” nu-și va găsi locul într-o instituție națională, cel puțin deocamdată. Dar povestea sa este deja un reper în lupta împotriva cenzurii și pentru validarea diversității reale în cultura americană.