Artistul britanic Dan Llywelyn Hall redă vocea arborilor contemporani cu Magna Carta

• Expoziția Totems to the Charter aduce pe pânză arborii care au „văzut” nașterea drepturilor moderne.
• Un tei de 2.000 de ani, stejari giganți și pini scoțieni spun povestea „primului act de legislație ecologică”.
• Lucrările vor fi licitate pentru a susține pădurile native și Dreptul Comun al pădurii în secolul XXI.

Într-o sală elegantă a Society of Antiquaries din Londra, arbori de 800, 1.000 sau chiar 2.500 de ani „se ridică în picioare” pe pânze pătrunse de atmosferă gotică. Expoziția intitulată Totems to the Charter nu este doar o odă estetică dedicată naturii, ci o declarație politică. Acești copaci nu doar că au supraviețuit secolelor. Ci au fost și martori tăcuți la nașterea uneia dintre cele mai importante declarații de drept. Magna Carta, poate chiar primul pas spre ecologie legislativă: Carta Pădurilor din 1225.

Când arborii au devenit martori

Dan Llywelyn Hall este cel mai tânăr artist care a pictat un portret oficial al defunctei Regine Elisabeta a II-a. este autorul celor patru picturi monumentale din expoziție. Fiecare tablou înfățișează câte un arbore-martor, deja în viață, prezent la momentul semnării Chartei Pădurilor. Actul este considerat „primul document de protecție a mediului din istorie”.

„Totemurile sunt martori tăcuți; arbori bătrâni care trăiau acum 800 de ani. Nu sunt doar simboluri. Ci și supraviețuitori accidentali ce întruchipează deopotrivă istorie, mit și ecologie”, a declarat Llywelyn Hall pentru agenția PA.

Printre copacii surprinși sunt și câteva vedete. Tisa de la Ankerwycke, evaluat la peste 2.000 de ani. Despre care se spune că a „asistat” la semnarea actului Magna Carta, în apropiere de Runnymede. Stejarul Curly din Pădurea Wentwood (Țara Galilor), are peste 1.000 de ani și e recunoscut pentru aura sa „vrăjită”. Pinul Glen Loyne (Scoția) și un grup de fagi giganți de lângă Lost Pond, Epping Forest, completează această galerie de „strămoși”.

De la suverani la sufletul pădurii

Magna Carta este privită astăzi ca temelie a democrației moderne. Însă puțini cunosc faptul că la versiunea sa din 1225 avea anexată Carta Pădurilor. Aceasta garanta, pentru prima dată, accesul comun la pădurile regale: la hrană, combustibil și pășunat — un drept esențial pentru supraviețuirea claselor de jos.

„Carta Pădurilor a fost temelia dreptului la pământ pentru toți, nu doar pentru aristocrație. A fost momentul în care arborele nu mai aparținea regelui, ci și comunității,” explică Steve Micklewright, directorul executiv al Trees for Life, una dintre organizațiile caritabile sprijinite de expoziție.

Micklewright adaugă: „Suntem încântați că această expoziție atrage atenția asupra rolului vital pe care aceste păduri străvechi îl joacă în susținerea naturii și a oamenilor. Acesta nu e doar un act artistic, ci eco-cultural.”

Tabăra rădăcinilor rezistă

Fiecare lucrare va fi licitată între 25 iulie și 19 septembrie, iar fondurile strânse vor sprijini biblioteca Societății de Antichități, precum și grupuri de reîmpădurire care luptă pentru supraviețuirea pădurilor native, cum ar fi Trees for Cities și Trees for Life.

Într-un moment în care Europa se confruntă cu defrișări accelerate, turbăriile se usucă, iar climatele se mută pe hartă, expoziția Totems to the Charter funcționează ca un apel invers: înainte de a cuceri viitorul, poate că e timpul să ascultăm vocile trecutului — și ale arborilor care nu încetează să vegheze.

„Acești copaci sunt fraze vii ale naturii și istoriei, iar într-o lume care uită tot mai repede, ei țin minte și respiră în locul nostru,” concluzionează Dan Llywelyn Hall.

Nu doar protestele schimbă legi — uneori, o ramură face cât o revoluție.