- Procesul împotriva Meta și Alphabet pune sub lupă natura „creatoare de dependență” a rețelelor sociale.
- Mark Zuckerberg, în calitate de CEO Meta a depus mărturie în fața judecătorului miercuri în acest caz, dar știința încă dezbate eticheta de „adicție” pentru utilizarea compulsivă.
- Între timp, efectele asupra sănătății mentale a tinerilor sunt palpabile.
În peisajul hiper-conectat al secolului XXI, relația dintre tineri și rețelele sociale a devenit un teren minat, un paradox între oportunitate și vulnerabilitate. În timp ce miliarde de oameni navighează zilnic prin feed-uri infinite, o întrebare presantă capătă tot mai multă rezonanță în forurile publice: cât de dăunătoare este această conectivitate permanentă, în special pentru mințile în formare ale adolescenților? Această dezbatere, care acum transcede sfera academică și ajunge în sălile de judecată, ridică semne de întrebare fundamentale despre responsabilitatea giganților tech și despre modul în care ne definim prezența în lumea digitală.
Procesul: Zuckerberg răspunde acuzațiilor la adresa giganților tech
Tensiunea a atins cote maxime odată cu procesul intentat de o tânără de 20 de ani, cunoscută sub inițialele KGM, împotriva Meta și Alphabet (compania-mamă a YouTube). KGM susține că utilizarea compulsivă a rețelelor sociale, începută la vârsta de 6 ani, a contribuit la declanșarea depresiei și a altor probleme de sănătate mentală. Aceasta nu este o excepție, ci un caz emblematic ce ar putea deschide porțile pentru mii de procese similare. Avocatul reclamanților, Mark Lanier, a prezentat documente interne, e-mailuri și rapoarte de cercetare, sugerând că Zuckerberg și alți angajați Meta au discutat despre utilizarea Instagram și Facebook de către adolescenți și chiar preadolescenți, în ciuda limitelor de vârstă. Un e-mail din 2019, trimis lui Zuckerberg, punea sub semnul întrebării limitele de vârstă „neaplicate”, făcând „dificil să susținem că facem tot ce putem”, conform lui Nick Clegg de la Meta.
Miza este enormă, iar acuzația centrală vizează natura „adictivă” a platformelor, care ar fi fost concepute în mod deliberat pentru a menține utilizatorii captivi, în detrimentul sănătății lor. Într-un răspuns ferm, Meta a declarat pe site-ul său că „aceste procese denaturează compania noastră și munca pe care o depunem zilnic pentru a oferi tinerilor experiențe online sigure și valoroase”. Ei recunosc că „găsirea unui echilibru între a permite adolescenților să acceseze beneficiile rețelelor sociale și a-i menține în siguranță este una dintre cele mai critice întrebări din industria noastră”.
Zuckerberg a negat interpretările, susținând că avocații „caricaturizau” comunicările. El a notat că un raport din 2019, care descria adolescenții ca fiind „dependenți” de Instagram, nu a fost realizat intern, ci de o companie externă, și că acesta conținea și aspecte „pozitive”. El a acuzat Lanier că scoate documentele din context și a subliniat că utilizatorii adolescenți reprezintă „mai puțin de 1%” din veniturile publicitare.
Știința: un diagnostic în formare
Pe de altă parte, comunitatea științifică se află încă într-o zonă de ambiguitate. Deși Asociația Americană de Psihiatrie (APA) definește adicția la rețelele sociale drept „utilizare problematică și compulsivă” și „o nevoie obsesivă de a verifica și actualiza” platformele, această tulburare nu a fost clasificată oficial ca adicție în DSM-5, ghidul autoritar pentru diagnosticarea tulburărilor mentale.
Studiile existente, însă, aduc argumente puternice. Cercetări din 2025 de la Columbia’s Vagelos College of Physicians and Surgeons și Weill Cornell Medicine au asociat utilizarea adictivă a rețelelor sociale și a telefoanelor mobile cu o sănătate mentală mai precară la preadolescenți, definind-o ca o utilizare excesivă ce interferează cu școala sau responsabilitățile. O altă cercetare publicată anul trecut în Journal of the American Medical Association a constatat că utilizarea rețelelor sociale în adolescența timpurie prezice simptome depresive mai accentuate în anul următor.
Lanier a mai prezentat e-mailuri din 2015 și 2017, în care Zuckerberg stabilea ca scop creșterea „timpului petrecut” și transformarea „tendinței adolescenților”, un executiv afirmând chiar că „Mark a decis că prioritatea principală a companiei sunt adolescenții”. Zuckerberg a insistat că aceste obiective aparțineau unei etape anterioare a companiei, care acum se concentrează pe abordarea „utilizării problematice”. Avocatul Meta a completat, arătând că Meta a introdus instrumente pentru limitarea utilizării, însă Lanier a replicat cu documente interne care arătau că doar 1,1% dintre adolescenți foloseau aceste funcții.
Dincolo de diagnostic: realitatea presantă
Indiferent de verdictul formal al științei sau al instanțelor, există o realitate incontestabilă. Așa cum subliniază Maria Curi de la Axios, „indiferent de concluziile științifice, provocarea pentru Meta și YouTube este sentimentul comun și răspândit că este dificil să ne lăsăm telefoanele din mână și să ieșim din rețelele sociale”.
Această senzație de „nu pot renunța” este confirmată și de statistici: un raport din decembrie de la Pew Research arată că 36% dintre adolescenți folosesc una dintre platformele populare „aproape constant”. Acest fenomen subliniază cât de profund înrădăcinate sunt rețelele sociale în viețile multor tineri, transformându-se dintr-un instrument într-o extensie a propriei identități. Provocarea rămâne nu doar de a identifica și eticheta problema, ci de a înțelege complexitatea unei relații care, în ciuda beneficiilor evidente, lasă tot mai multe minți tinere prinse într-o plasă de conexiuni toxice.