- Parthenon, petrecere și proteste: Gala de la British Museum stârnește indignare
- Descoperă reacțiile vehemente ale Greciei față de evenimentul organizat lângă statuile de pe Parthenon.
- Află cum gala caritabilă a atras critici din partea activiștilor de mediu.
- Analizăm dilema muzeelor: cum echilibrează nevoia de finanțare cu respectul pentru patrimoniu?
British Museum s-a aflat în centrul unei controverse aprinse după ce a găzduit gala sa anuală, Pink Ball. Evenimentul a avut loc în 2025 chiar în galeria unde sunt expuse statuile din Parthenon. Evenimentul, menit să strângă fonduri pentru muzeu, a fost considerat „ofensator” de către autoritățile grecești și a atras proteste din partea activiștilor de mediu, punând sub semnul întrebării echilibrul delicat dintre necesitățile financiare ale instituțiilor culturale și respectul pentru patrimoniul mondial. De altfel, nu este prima dată când muzeul se confruntă cu reacții negative, după ce, în 2024, a găzduit o prezentare de modă în aceeași locație.
„Indiferență provocatoare”: Reacția Greciei
Ministerul Culturii din Grecia a condamnat ferm evenimentul, acuzând British Museum că folosește Statuile Parthenonului drept „elemente decorative” pentru o cină. Lina Mendoni, ministrul grec al culturii, a declarat: „Ministerul Culturii a condamnat în mod repetat și consecvent dineurile, recepțiile și prezentările de modă organizate în spațiile muzeale unde sunt expuse monumente și opere de artă. Siguranța, integritatea și etica monumentelor ar trebui să fie principala preocupare a British Museum, care, încă o dată, demonstrează o indiferență provocatoare.”
Această reacție vine pe fondul unei dispute îndelungate privind dreptul de proprietate asupra Statuilor Parthenonului, sculpturi antice grecești aflate în posesia British Museum de peste două secole. Grecia a solicitat în repetate rânduri returnarea sculpturilor, considerând că acestea au fost obținute în mod ilegal. Totuși, muzeul britanic a refuzat să cedeze, invocând argumente legate de grija pe care o poartă vestigiilor și importanța istorică și culturală a acestora, dar și conservarea lor. Așa cum spunea Sir Kenneth Clark, istoric de artă: „Marele muzeu este locul unde poți face o radiografie a civilizației.”
„Criminali climatici”: Protestele activiștilor de mediu
Gala de la British Museum nu a stârnit controverse doar în Grecia. Activiștii de mediu au protestat față de eveniment, criticând legăturile muzeului cu companii din industria combustibililor fosili. În timpul discursului lui George Osborne, președintele consiliului de administrație al muzeului, un protestatar a urcat pe scenă cu un banner pe care scria „Drop BP now”, referindu-se la parteneriatul comercial al muzeului cu British Petroleum.
Organizația Energy Embargo for Palestine a cerut muzeului să rupă legăturile cu BP, să renunțe la finanțările viitoare din partea companiilor de combustibili fosili și să înființeze un comitet de etică pentru a supraveghea activitățile viitoare de finanțare. Criticile au fost îndreptate și către implicarea Ishei Ambani, a cărei familie conduce Reliance Industries, un conglomerat indian de petrol, gaze și petrochimie. Un purtător de cuvânt al grupului Culture Unstained a numit evenimentul drept o „gală miliardară pentru criminali climatici.”
Finanțare versus etică: Dilema muzeelor
Gala de la British Museum este un răspuns la reducerile continue ale finanțării publice pentru muzee din partea guvernului britanic. Acest lucru obligă instituțiile culturale să caute noi surse de venit. Se estimează că vânzarea de bilete pentru eveniment a generat aproximativ 1,6 milioane de lire sterline. Iar o licitație discretă și alte donații au ridicat această cifră. O parte din bani vor fi direcționați către parteneriatele internaționale ale British Museum. Acestea facilitează accesul la colecție prin sprijinirea prezentării obiectelor de valoare în noi locații din întreaga lume.
Cu toate acestea, evenimentele precum Pink Ball ridică întrebări importante. În primul rând este vorba despre limitele pe care ar trebui să le aibă muzeele în căutarea de finanțare. Cum pot instituțiile culturale să-și asigure viabilitatea financiară fără a compromite valorile etice și respectul pentru patrimoniu? Aceasta este o întrebare complexă, fără răspunsuri ușoare. Dar este o temă care necesită o dezbatere publică amplă și o analiză atentă a priorităților.