- Poliția română a avut nevoie de mai bine de un an ca să ia măsuri în cazul amenințărilor primite de actorul Victor Rebengiuc. De la actori de top la influenceri globali, celebritatea atrage o ostilitate violentă online.
- Limita dintre personaj și om se estompează sub presiunea urii digitale, generând pericole reale.
- Statul român arată în situația lui Rebengiuc faptul că reacționează lent, amplificând vulnerabilitatea figurilor publice în fața amenințărilor.
În spatele strălucirii reflectoarelor și a adorației mulțimilor, celebritatea ascunde o fațetă întunecată și tot mai periculoasă: amenințările de moarte. Era digitală și amplificarea social media au transformat faima într-o sabie cu două tăișuri, unde fiecare gest public, fiecare rol sau chiar fiecare opinie personală poate atrage un val de ură viscerală. De la insulte la amenințări directe la adresa vieții, figurile publice se confruntă cu o realitate tot mai brutală, în care linia dintre fantezie și intenție malefică devine tulbure, iar protecția oferită de autorități adesea vine prea târziu.
Rebengiuc sau atunci când o declarație aduce amenințări
Un exemplu recent și cutremurător este cazul actorului Victor Rebengiuc. După ce a anunțat public intenția de a participa la un miting civic și de a vota pentru un anumit candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, actorul a primit un mesaj de amenințare cu moartea, explicit și violent: „cu topoare în cap” și „voi fi linșat și rămășițele mele sângerânde vor fi călcate în picioare”.
Reacția sa, plină de revoltă și neputință, surprinde angoasa multor personalități publice: „Atacuri murdare, nu am cum să le spun altfel, și care strică atmosfera țării ăsteia. O modifică, creează o atmosferă de teroare, de groază, de spaimă. Adică ce trebuia să fac eu? Să rămân în casă? Să mă încui în casă? Să emigrez? Să mă duc, unde, pe coclauri, ca să nu mă prindă ăsta, să nu îl mai deranjez?! Ce să fac eu?”.
Drama persoanelor obișnuite. Situația este și mai gravă în cazul femeilor
A durat mai bine de un an până când autoritățile au acționat, iar unul dintre suspecți, un bărbat de 46 de ani, a încercat să justifice amenințarea ca fiind o „glumă proastă”, minimalizând impactul terifiant al cuvintelor sale. Această abordare frivolă a violenței verbale subliniază o problemă sistemică, în care consecințele nu sunt percepute de agresor la justa lor valoare. Practic, întârzierea cu care acționează autoritățile pun în pericol atât victima cât și suspecții despre care vecinii au explicat deja că obișnuiau să lase bilete de amenințare în mod frecvent pe scară.
Dacă în cazul unui actor cunoscut și respectat, autoritățile au avut nevoie de un an de zile ca să se pună în mișcare, îți dai seama cât poate să dureze pentru o persoană obișnuită. Iar în cazul femeilor situația este și mai gravă. De altfel sunt încă proaspete în memoria publicului cazurile în care poliția nu a reușit să împiedice cazuri tragice de femicid nici după ce suspecții își declaraseră intențiile cu mult timp înainte.
Când personajul depășește ficțiunea
O altă dimensiune a acestei ostilități se manifestă atunci când publicul nu reușește să facă distincția între actor și personajul interpretat. Anna Gunn, actrița care a adus la viață rolul lui Skyler White în serialul de succes „Breaking Bad”, a fost una dintre victimele cele mai vizibile ale acestui fenomen. Personajul ei, care se opunea imperiului criminal al soțului său, Walter White, a devenit un paratrăsnet pentru o misoginie virulentă. Fanii serialului, incapabili să separe actrița de rolul său, au direcționat ura spre ea.
Într-un editorial din 2013 pentru New York Times, Gunn a descris un mesaj înfiorător: „Poate cineva să-mi spună unde o pot găsi pe Anna Gunn, ca s-o ucid?”. Deși recunoștința pentru un rol memorabil este o dorință firească a oricărui actor, atacurile îndreptate asupra integrității fizice demonstrează o toxicomanie a fanatismului. Este o situație în care un personaj fictiv devine pretext pentru atacuri reale, iar actori precum Gunn sunt obligați să își intensifice securitatea personală și să ia atitudine public împotriva acestui comportament.
Ecoul amenințărilor în era hiperconectată
Fenomenul amenințărilor de moarte nu este limitat la cazuri izolate, ci este o problemă sistemică, amplificată de omniprezența rețelelor sociale. Cântăreți precum John Mayer s-au trezit ținte ale urii online după reeditarea unui album al lui Taylor Swift, unde fanii ei, cunoscuți sub numele de „Swifties”, au interpretat o melodie veche ca referință la relația lor anterioară. Mayer a primit valuri de mesaje furioase, inclusiv amenințări cu moartea, dar a răspuns cu calm, cerând agresorilor să „se gândească la impactul cuvintelor lor”.
Lee Daniels, co-creatorul serialului „Empire”, a mărturisit de asemenea că atât el, cât și actorul Jussie Smollett, au primit numeroase amenințări cu moartea, predominant motivate de homofobie și rasism: „Homofobia este reală… Jussie și eu primim amândoi amenințări cu moartea. Dar vom continua să ne facem treaba”. Aceste mărturii subliniază că, deși social media oferă o platformă pentru exprimare și conectare, ea servește și ca megafon pentru vitriol și ură, transformând celebritatea într-o condiție de vulnerabilitate constantă. Odată cu estomparea granițelor dintre public și privat, celebritățile devin ținte ușoare pentru furia anonimă, iar societatea se confruntă cu întrebarea cum să protejeze libertatea de exprimare fără a încuraja violența și hărțuirea.