- O frescă restaurată recent în Basilica San Lorenzo in Lucina din Roma prezintă un heruvim cu trăsături ce amintesc de premierul italian Giorgia Meloni.
- Controversa a generat apeluri la investigație din partea opoziției și a determinat Ministerul Culturii să dispună verificări.
- Giorgia Meloni a răspuns cu umor pe rețelele sociale, afirmând: „Nu, cu siguranță nu semăn cu un înger.”
Într-o Romă eternă, unde arta și istoria se împletesc la fiecare colț de stradă, o restaurare aparent minoră a reușit să aprindă o controversă majoră, atingând punctele sensibile dintre patrimoniu, politică și percepția publică. La 31 ianuarie 2026, presa italiană a dezvăluit un detaliu neașteptat într-o frescă restaurată dintr-o bazilică centrală: chipul unui heruvim, care pare să semene în mod frapant cu cel al actualului premier italian, Giorgia Meloni. Ceea ce ar fi putut fi o simplă coincidență artistică a escaladat rapid într-o dezbatere națională, punând sub lupă nu doar etica restaurării, ci și relația adesea tensionată dintre artă, religie și puterea contemporană.
😁 The Italian prime minister’s likeness spotted on a fresco in Rome after restoration
In the Roman basilica of San Lorenzo in Lucina, a curious detail emerged after restoration work was completed: one of the cherubs on a fresco now bears a striking resemblance to Italian Prime… pic.twitter.com/K81i7Is9Vb— NEXTA (@nexta_tv) January 31, 2026
O asemănare tulburătoare: când sacrul întâlnește politicul
Scandalul a izbucnit sâmbătă, 31 ianuarie 2026, când cotidianul „La Repubblica” a publicat imagini cu îngerul proaspăt restaurat din Basilica San Lorenzo in Lucina. Jurnaliște au semnalat trăsături „uimitor de contemporane”. Fresca, datând din secolul al XVIII-lea, se află într-o capelă laterală. Flanchează monumentul funerar al lui Umberto al II-lea, ultimul rege al Italiei. Heruvimul cu pricina, cel din dreapta, ține un pergament cu harta Italiei. Parohul basilicii, mons. Daniele Micheletti, a recunoscut pentru ANSA: „o anumită asemănare există”. Aceste cuvinte, deși afirmă o simplă observație, au validat, involuntar, speculațiile publice. Micheletti a insistat însă că a cerut doar o restaurare „exact ca înainte”. El susține că intenția nu a fost de a crea o nouă reprezentare.
Intenție sau coincidență: limitele restaurării
Apariția heruvimului a declanșat imediat reacții politice. Parlamentari ai Partidului Democrat au solicitat ministrului Culturii, Alessandro Giuli, să inițieze verificări. Ei invocă o posibilă „încălcare gravă a Codului bunurilor culturale”. Acuzațiile sugerau o personalizare intenționată, un omagiu discret adus premierului. Pe de altă parte, Bruno Valentinetti, paracliser și artizanul local care a efectuat restaurarea, a negat vehement orice intenție de portretizare. „Nu am vrut să o pictez pe Meloni. Am conturat ce era deja acolo”, a declarat el presei, susținând că a urmat conturul preexistent. Cazul a fost rapid comparat în presa internațională cu „Ecce Homo” de la Borja. Este vorba o restaurare eșuată devenită virală. Aici însă discuția centrală ține mai mult de etica intervenției și de „actualizarea” unei fețe într-un spațiu sacru și istoric.
The Ecce Homo (Behold the Man) in the Sanctuary of Mercy church in Borja, Spain, is a fresco painted circa 1930 by the Spanish painter Elías García Martínez depicting Jesus crowned with thorns. pic.twitter.com/zq7bL0e0jb
— Archaeology & Art (@archaeologyart) December 7, 2021
Gluma puterii și ecoul public
Pe fondul dezbaterilor aprinse și a cererilor de verificare, însăși Giorgia Meloni a ales să răspundă cu umor. Pe rețelele sociale, premierul italian a postat o imagine cu heruvimul. Însoțită de un comentariu ironic: „Nu, cu siguranță nu semăn cu un înger”.
Acest răspuns, inteligent și auto-depreciativ, a detensionat momentan atmosfera, transformând o potențială criză de imagine într-o anecdotă. Totuși, episodul rămâne un caz-școală pentru relația complexă dintre liderii politici și simbolistica publică. Indiferent dacă asemănarea este o pură coincidență sau un gest subversiv, el demonstrează modul în care orice intervenție asupra patrimoniului, mai ales într-o capitală istorică precum Roma, poate genera interpretări multiple și poate fi instrumentalizată politic. Ministerul Culturii a dispus deja un control tehnic. Rezultatele acestuia vor clarifica dacă heruvimul Meloni va rămâne o enigmă artistică sau va necesita o „restaurare” suplimentară.