- „Fjord” obținuse deja patru distincții importante în cadrul festivalului
- Este al doilea său film al cineastului premiat cu Palme d’Or, după celebrul ,,4, 3, 2” din 2007
- Cristian Mungiu este doar al 10-lea regizor din lume care se poate lăuda cu această performanță
Regizorul Cristian Mungiu a câștigat Premiul Palme d’Or la Cannes 2026, pentru filmul „Fjord”. Este al doilea său film premiat, după celebrul ,,4, 3, 2” din 2007. „Fjord” obținuse deja patru distincții importante în cadrul festivalului – Premiul François Chalais, Prix de la Citoyenneté, Premiul Juriului Ecumenic și Premiul FIPRESCI.
Cele 22 de filme aflate în competiţie pentru Palme d’Or 2026 au fost: „Amarga Navidad” de Pedro Almodóvar, „A Woman’s Life” de Charline Bourgeois-Tacquet, „La Bola Negra” de Javier Calvo şi Javier Ambrossi, „Coward” de Lukas Dhont, „Parallel Tales” de Asghar Farhadi, „Paper Tiger” de James Gray, „Das Geträumte Abenteuer” (The Dreamed Adventure) de Valeska Grisebach, „All of a Sudden” de Hamaguchi Ryusuke, „The Unknown” de Arthur Harari, „Another Day” de Jeanne Herry, „Sheep In The Box” de Koreeda Hirokazu, „Hope” de Na Hong-jin, „Nagi Notes” de Fukada Koji, „Gentle Monster” de Marie Kreutzer, „A Man Of His Time” de Emmanuel Marre, „Fjord” de Cristian Mungiu, „The Birthday Party” de Léa Mysius, „Moulin” de László Nemes, „Fatherland” de Paweł Pawlikowski, „The Man I Love” de Ira Sachs, „El Ser Querido” (The Beloved) de Rodrigo Sorogoyen, „Minotaur” de Andrei Zviaghințev.
Lista câștigătorilor Cannes 2026:
- Palme d’Or – „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu
- Grand Prix – „Minotaur”, regizat rusul Andrei Zviaghințev
- Premiul Juriului – „The Dreamed Adventure”, regizat de Valeska Grisebach
- Premiul de interpretare feminină – Virginie Efira şi Tao Okamoto pentru „All of a Sudden”
- Premiul pentru regie – Spaniolii Javier Calvo şi Javier Ambrossi pentru „La bola negra” şi polonezul Pawel Pawlikowski pentru „Fatherland”.
- Premiul de interpretare masculină – Emmanuel Macchia şi Valentin Campagne pentru „Coward” de Lukas Dhont
- Premiul pentru scenariu – Emmanuel Marre pentru „Notre salut”
- Caméra d’or – „Beni’imana”, regizat de Marie-Clémentine Dusabejambo
- Palme d’Or pentru scurtmetraj – „Aux adversaires”, de Federico Luis
- Queer Palm – „Teenage Sex and Death at Camp Miasma” de Jane Schoenbrun
- Palme Dog – Yuri din „La Chienne”, de Dominga Sotomayor
- Marele premiu La Semaine de la Critique – „La Gradiva”, de Marine Atlan
- Premiul Un Certain Regard – „Everytime” de Sandra Wollner
Cineaștii care au câștigat de două ori Palme d’Or
Dintre cele 51 de Palme d’Or acordate în cei 75 de ani de existență a festivalului, doar zece cineaști au reușit performanța de a câștiga trofeul de două ori. Această elită a cinematografiei mondiale reunește creatori din culturi și generații diferite, de la americani la europeni și asiatici, toți uniți prin capacitatea de a marca profund istoria celei de-a șaptea arte. Lista începe cu Francis Ford Coppola în 1979 și se încheie cu Cristian Mungiu în 2026, demonstrând că excelența cinematografică transcende epocile.
Pionierii dublei consacrări
Francis Ford Coppola a deschis drumul în 1979 cu „Apocalypse Now”, după ce câștigase Marele Premiu (vechea denumire a Palme d’Or) în 1974 pentru „The Conversation”. Regizorul american declara: „Am venit la Cannes cândavam 26 de ani. De-a lungul anilor, m-am întors mereu și am avut surprize minunate, cum ar fi Palme d’Or pentru The Conversation. A veni la Cannes e ca și cum aș veni acasă.” Danezul Bille August i-a urmat exemplul, triumfând în 1988 cu „Pelle Cuceritorul” și repetând succesul în 1992 cu „Cele mai bune intenții”, pe un scenariu semnat de legendarul Ingmar Bergman.
Maeștrii europeni și asiatici
Emir Kusturica a intrat spectaculos în club la doar 31 de ani, câștigând în 1985 cu „When Father Was Away on Business”, iar zece ani mai târziu cu controversatul „Underground”. Japonezul Shōhei Imamura a avut nevoie de 35 de ani între prima sa selecție și prima Palme d’Or, obținută în 1983 pentru „Balada din Narayama”, urmată de a doua în 1997 cu „Unghila”. Frații Dardenne au transformat Cannes-ul într-o a doua casă, cu zece din cele 12 lungmetraje selectate în competiția oficială, câștigând în 1999 pentru „Rosetta” și în 2005 pentru „L’Enfant”.
Noua gardă și consacrarea românească
Michael Haneke și Ken Loach au dominat anii 2000, austriacul câștigând pentru „Panglica albă” (2009) și „Amour” (2012), iar britanicul pentru „The Wind That Shakes The Barley” (2006) și „I, Daniel Blake” (2016). Suedezul Ruben Östlund a adus un aer proaspăt cu comediile sale satirice „The Square” (2017) și „Triangle of Sadness” (2022). Cristian Mungiu a completat lista prestigioasă în 2026 cu „Fjord”, la 19 ani după ce „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” îi aducea prima Palme d’Or, devenind astfel al zecelea cineast cu această performanță remarcabilă și singurul român din elita mondială a cinematografiei.