- Propunerile pentru conducerea ICR îți conturează o imagine a orientărilor pe care le are în vedere instituția.
- Partidele politice și asociațiile profesionale au depus liste diverse de candidați pentru posturile de conducere.
- Comisiile reunite de specialitate audiază marți proiectele de management pentru configurarea diplomației culturale.
Reconfigurarea celui mai important for de promovare a culturii române în străinătate a intrat în linie dreaptă, sub semnul unei competiții strânse între continuitate și înnoire. Marți, 2 iunie 2026, Senatul României devine arena unde se decide cine va gestiona imaginea țării peste hotare în următorii ani. Procesul de numire a președintelui, a vicepreședinților și a membrilor Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român (ICR) a mobilizat atât spectrul politic, cât și mediul academic și artistic, într-un efort de a găsi un echilibru între interesele de partid și nevoile reale ale breslelor de creatori. Miza este cu atât mai mare cu cât instituția se confruntă cu provocarea de a adapta proiectele culturale la o scenă internațională tot mai digitalizată și competitivă.
Continuitatea proiectelor sub semnul uniunilor de creatori
Pilonul central al propunerilor actuale rămâne Liviu Sebastian Jicman, a cărui candidatură pentru un nou mandat de președinte este susținută de o largă coaliție a uniunilor de creație, printre care UNITER, UCIN și Uniunea Scriitorilor. Această nominalizare este văzută ca un vot de încredere pentru stabilitatea administrativă și profesionalizarea rețelei de institute din străinătate. Referindu-se la viziunea sa asupra instituției, Liviu Jicman a declarat în mai multe rânduri că „Institutul Cultural Român trebuie să fie o platformă deschisă pentru toate mediile artistice, funcționând ca un catalizator care transformă valoarea culturală în capital de imagine pentru România”. Susținerea sa de către Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor și de Asociația Galeriilor de Artă Contemporană subliniază dorința mediului profesional pentru un management oarecum previzibil, care să garanteze continuitatea marilor festivaluri și a parteneriatelor strategice deja consolidate.
Diversitatea politică și nevoia unei noi viziuni manageriale
Pe de altă parte, reorientarea direcțiilor este alimentată de propuneri venite dinspre grupurile parlamentare, care caută să injecteze o dinamică diferită în consiliul de conducere. USR mizează pe profilul Roxanei Dumitrache pentru președinție și pe cel al scriitorului Radu Vancu pentru calitatea de membru, argumentând necesitatea unei transparențe crescute și a unei prezențe mai incisive a intelectualilor critici în structurile decizionale. Radu Vancu, cunoscut pentru pozițiile sale ferme privind integritatea actului cultural, sublinia că „rolul nostru este să ne asigurăm că valorile democratice și libertatea de creație rămân fundamentele de neclintit ale oricărei instituții care exportă cultură”. În același timp, PSD o propune pe Corina Raluca Încronsnatu, în timp ce AUR și UDMR au înaintat nume precum Adriana Gae sau Attila Iuliu Weinberger, reflectând un mozaic de viziuni care variază de la conservatorismul identitar până la multiculturalismul asumat.
Echilibrul dintre politică și meritocrație în reprezentarea externă
Finalul audierilor și votul din plen vor trebui să sintetizeze aceste tendințe aparent divergente într-o structură funcțională. Dincolo de numele sonore precum Daniela Nane sau Laurențiu Damian, adevărata provocare rămâne capacitatea noii echipe de a lucra într-un consiliu format din personalități cu background-uri atât de diferite, de la arhitectură și film până la politici publice. Este esențial ca selecția finală să nu fie percepută doar ca un algoritm politic, ci ca un consiliu de experți capabili să valideze valoarea estetică în fața partenerilor străini. Astfel, restabilirea prestigiului ICR depinde de modul în care viitoarea conducere va reuși să transforme aceste propuneri într-o strategie unitară, care să plaseze România pe harta marilor evenimente globale nu doar prin prezență, ci prin relevanță și inovație. Judecând după complexitatea listelor depuse, mandatul 2026-2030 se anunță a fi unul al redefinirii profunde a modului în care ne raportăm la diplomația culturală.
Propuneri pentru funcția de Președinte
Pentru funcția de președinte ICR, lista propunerilor include următoarele nume.
- Dumitrache Roxana – propusă de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR).
- Dupu Adrian – propus de asociațiile Astra și Euro-26.
- Încronsnatu Corina Raluca – propusă de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD).
- Jicman Liviu Sebastian – propus de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, Uniunea Teatrală din România, Asociația Galeriilor de Artă Contemporană din România, Alianța Națională a Uniunilor de Creatori, Asociația IUNONA și Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România.
Propuneri pentru funcția de Vicepreședinte
- Circa Honorius – propus de asociația Euro-26.
- Firică Mihai – propus de Uniunea Scriitorilor din România.
- Gae Adriana – propusă de Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
- Nane Daniela – propusă de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România.
- Weinberger Attila Iuliu – propus de Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).
Propuneri pentru calitatea de Membru în Consiliul de conducere
- Badea Iulian Alexandru – propus de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD).
- Cărmăzan Benoni Ioan – propus de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România.
- Corbeanu Aurelia – propusă de Uniunea Teatrală din România.
- Damian Laurențiu – propus de Uniunea Cineaștilor din România.
- Dediu Sandu Dan – propus de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România.
- Dumitru Goldbach – propus de Grupul parlamentar Pace-Întâi România.
- Gheorghiu Sebastian – propus de Uniunea de Creație interpretativă a Muzicienilor din România
- Karacsony Zsolt – propus de Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).
- Lucaci Petru – propus de Uniunea Artiștilor Plastici din România.
- Mihalașcu Amarie George Daniel – propus de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL).
- Mitchievici Angelo – propus de Uniunea Scriitorilor din România.
- Șerban Ioana Alina – propusă de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD).
- Tureanu Ileana – propusă de Uniunea Arhitecților din România.
- Vancu Radu – propus de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR).
- Voiculeț Iulian Nicolae Mihail – propus de Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Later Edit: USR: ”România nu-și permite să lase diplomația culturală să fie condusă timp de patru ani de cineva care l-a avut ca oaspete la Fundația Titulescu pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, în 2013”.
Pentru funcția de președinte, comisia din Senat a avizat pozitiv doar propunerea făcută de grupul PSD, Corina-Raluca Încrosnatu, cu 19 voturi. Au fost avizate negativ propunerile pentru Liviu-Sebastian Jicman (4 voturi), Roxana Dumitrache (5 voturi) și Adrian Dupu (7 voturi). Pentru cele două funcții de vicepreședinte al I.C.R., din 27 de voturi exprimate Adriana Gae (21 de voturi) și Attila-Iuliu Weinberger (17 voturi) au primit aviz pozitiv. Aviz negativ au primit Honorius Circa (0 voturi), Mihai Firică și Daniela Nane (câte 12 voturi). În schimb pentru cele 7 locuri de membru în Consiliul de conducere al I.C.R., au primit aviz pozitiv Iulian-Alexandru Badea, Dumitru Goldbach, Zsolt Karacsony, Gorge Daniel Mihalașcu Amarie, Ioana-Alina Șerban (cu câte 27 de voturi), Iulian-Nicolae-Mihail Voiculeț (26 de voturi) și Radu Vancu (25 de voturi), la propunerea grupurilor parlamentare din Senat. Încă 9 propuneri sunt avizate pozitiv pentru cele 7 locuri la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori: Benoni Ioan Cărmăzan, Aurelia Corbeanu, Laurențiu Damian, Sebastian Gheorghiu, Dan Dediu Sandu, Petru Lucaci, Angelo-Nicolae Mitchievici, Daniela Nane și Ileana Tureanu, fiecare cu cât 27 de voturi. Practic aviz negativ au primit în comisia de la Senat doar propunerile pentru Roxana Dumitrache, Adrian Dupu și Liviu-Sebastian Jicman, pentru funcția de președinte I.C.R. și cele pentru Honorius Circa, Mihai Firică și Daniela Nane, pentru funcția de vicepreședinte. Avizul comisiilor în ceea ce privește postul de președinte a atras reacția Uniunii Salvați România: ”România nu-și permite să lase diplomația culturală să fie condusă timp de patru ani de cineva care l-a avut ca oaspete la Fundația Titulescu pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, în 2013”.
Componența comisiilor de Cultură și Media și a celei pentru probleme externe, care erau chemate să avizeze propunerile arată astfel:
Conducere:
- Bota Gheorghe-Ioan – Președinte (din 15.09.2025), grup PNL
- Kondor Ágota – Vicepreședinte (din 28.05.2025), grup UDMR
- Buzatu Oana-Constantina – Secretar (din 21.12.2024), grup PSD
Membri:
- Anisie Monica-Cristina – grup PNL
- Carp Ionel – grup PSD
- Dumitrescu Cristina-Gabriella – grup AUR
- Lavric Sorin – grup AUR
- Negoi Eugen-Remus – grup USR
- Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – grup PNL
- Puiu Ovidiu – grup PSD
- Roman Marius-Valentin – grup AUR
- Sava Clement – grup PIR
- Vântu Cristian – grup AUR
Comisia pentru politică externă
Conducere:
- Corlăţean Titus – Președinte (din 21.12.2024), grup PSD
- Lavric Sorin – Vicepreședinte (din 21.12.2024), grup AUR
- Sava Clement – Secretar (din 21.12.2024), grup PIR
Membri: