- O femeie din Colți, România, a folosit cel mai mare bolovan de rumanit din lume drept opritor de ușă timp de decenii.
- Descoperirea, evaluată la peste 1 milion de dolari, se află acum la Muzeul Județean Buzău, fiind declarată comoară națională.
- Rumanitul, varietatea locală de chihlimbar, este celebru pentru nuanțele sale roșiatice și negre, extrase din regiunea Buzău de peste un secol.
Un „bolovan” modest, ridicat dintr-un pârâu de munte din Colți, județul Buzău, a stat zeci de ani la baza unei uși, ignorat de toată lumea. Inclusiv de hoții de bijuterii care au vizat în timp gospodăria femeii ce l-a găsit. Șansa și curiozitatea au schimbat destinul acestui fragment. Odată ajuns la o moștenitoare atentă, piatra a fost recunoscută drept cel mai mare exemplar de rumanit (chihlimbar negru românesc) descoperit vreodată. Piatra a fost evaluată la peste 1 milion de dolari și expusă la Muzeul Județean Buzău.
De la bolovan opritor de ușă, la senzația din vitrina de muzeu
Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău, confirmă importanța investigației. „Descoperirea acestei pepite are valoare nu doar pentru muzeu, ci și pentru mediul științific internațional și pentru promovarea patrimoniului local. Rumanitul este extrem de rar, cu vârste estimate între 38 și 70 de milioane de ani. Faptul că exemplarul a fost păstrat intact, chiar și în condiții de utilizare brută zilnică, e uluitor.”
La Colți, Buzău, se află un muzeu al chihlimbarului. Înființat în anul 1979, muzeul a fost refăcut între 1980 și 1983. Contrastul e evident: în Colți, rumanitul a fost folosit decenii drept obiect util— abia recent și-a găsit adevărata identitate. În paralel, la Muzeul Chihlimbarului din Colți, colecții de artefacte și bijuterii din chihlimbar sunt prezentate publicului, ca mărturie a tradiției locale. Aceasta transformă un simplu fragment de natură într-o comoară de patrimoniu.
Prețul istoriei și fascinației românești
Declarația moștenitoarei care a vândut pepita statului român e grăitoare. „Nu bănuiam că piatra ce a ținut ușa deschisă atâția ani poate fi ceva cu totul special. Evaluarea experților și încântarea muzeografilor mi-au arătat că patrimoniul României încă ascunde secrete nebănuite.” Pepita a ajuns în colecția de referință din Buzău. Aici atrage anual mii de vizitatori curioși să vadă cu ochii lor „aurul roșu” al Carpaților. Chiar numele rumanit a fost stabilit de geologul Oscar Helm pentru specificul varietatății românești de chihlimbar. Mai poți găsi alte varietăți în lume, cele mai căutate fiind succinitul (chihlimbarul de Baltica), simetitul (chihlimbarul sicilian), rumanitul (chihlimbar din Carpații României ) și Sahalin din Rusia, burmitul (rășina extrasă în Burma Superioară și prelucrată in China), ajkaitul (rășină fosilă din Ungaria), precum și valchovitul (rășină fosilă din Moravia).
Restituirea valorii și identității
Astăzi, acest fragment de chihlimbar face parte din patrimoniul public. Este expus ca bijuterie centrală la Muzeul Județean Buzău. Este recunoscut la nivel global drept cea mai mare pepită de rumanit din lume. Vizitatorii descoperă o filă de natură unică, dintr-un sat mic ce a dat lumii o comoară milenară. Povestea inspiră că întâmplările simple ascund adesea valori nebănuite. Iar istoria naturală a României continuă să surprindă prin relicvele sale rare.