- Pe 17 iulie se sărbătorește Ziua Mondială Emoji, stabilită după data afișată pe emoji-ul calendarului Apple
- Peste 3.790 de emoji sunt disponibile astăzi, iar românii preferă inima roșie, în timp ce generațiile tinere consideră unele emoji „de-ale moșilor”
- Există cărți scrise integral în emoji, iar unele simboluri te pot băga în probleme legale serioase
În fiecare an, pe 17 iulie, lumea celebrează aceste pictograme minuscule care au transformat comunicarea digitală. De la mesaje simple la declarații complexe de dragoste sau furie, emoji-urile au devenit limba universală a internetului. Dar dincolo de aspectul ludic, există o întreagă lume fascinantă – și uneori periculoasă – a acestor simboluri colorate.
Conform Emojipedia, există 3.790 de emoji disponibile, iar pe X (fostul Twitter), cel mai folosit este fața care râde cu lacrimi de bucurie. Românii, potrivit unui studiu Crossword-Solver pe 9 milioane de tweet-uri geolocalizate, preferă inima roșie (❤️), aliniindu-se astfel cu 18 țări europene.
De ce tocmai 17 iulie și cine decide tendințele
Data de 17 iulie nu a fost aleasă întâmplător. Este exact ziua afișată pe emoji-ul calendarului Apple, dată care comemorează lansarea aplicației iCal în 2002. Jeremy Burge, fondatorul Emojipedia, a lansat Ziua Mondială a Emoji pe 17 iulie 2014, profitând de această coincidență.
Doi ani mai târziu, chiar și Google și-a modificat calendarul emoji pentru a afișa aceeași dată. În fiecare an se decernează World Emoji Awards, unde utilizatorii votează cel mai popular emoji nou, cel mai așteptat și cel mai popular în general. În 2024, capul care se clatină orizontal (🙂↔️), simbolizând dezacordul, a fost desemnat cel mai popular emoji nou, în timp ce strălucirile (✨) au câștigat titlul de emoji al tuturor timpurilor.
Când emoji-ul devine probă în instanță
Ceea ce mulți nu realizează este că emoji-urile pot avea consecințe legale serioase. Eric Goldman, profesor de drept la Universitatea Santa Clara, a documentat numeroase cazuri în care emoji-urile au servit drept probă în proces. „Emoji-urile pot fi interpretate ca amenințări, hărțuire sau chiar consimțământ în anumite situații legale”, a declarat Goldman într-un interviu pentru Wired.
În 2015, un adolescent din New York a fost arestat pentru că a postat pe Facebook emoji-uri cu pistoale și polițiști, interpretate ca amenințări teroriste. Mai recent, emoji-ul cu vinete combinat cu alte simboluri a fost folosit ca probă în cazuri de hărțuire sexuală.
În România, deși legislația nu menționează explicit emoji-urile, acestea pot fi interpretate ca formă de comunicare în cazurile de amenințare sau instigare la ură.
Literatura digitală și viitorul comunicării prin simboluri
Primele experimente literare cu emoji au dus la creații fascinante. „Emoji Dick”, tradus de Fred Benenson în 2010 prin Amazon Mechanical Turk, a transformat clasicul „Moby Dick” într-o carte de 736 de pagini cu pictograme, costând astăzi 200 de dolari. Artistul chinez Xu Bing a creat „Book from the Ground”, o narațiune complet vizuală care poate fi înțeleasă universal, fără traducere.
Cercetătoarea Danah Boyd de la Microsoft Research a studiat impactul emoji-urilor asupra comunicării și a observat că „simbolurile vizuale depășesc barierele lingvistice, dar creează noi forme de neînțelegere generațională”.
Un studiu american recent arată că cuplurile care folosesc emoji în conversații raportează relații mai apropiate și un grad mai mare de satisfacție, deoarece mesajele cu emoji sunt percepute ca fiind mai empatice decât textul simplu.
Doar un emoji să-ți mai ”spun”
Totuși, semnificațiile se schimbă rapid. Inima roșie, preferată de români, este considerată de Generația Z ca fiind „prea banală” – ei preferă varianta cu sclipici (💖). Mai mult, emoji-ul care plânge (😭) nu mai exprimă tristețe pentru tineri, ci este folosit combinat cu craniul (💀) pentru a spune „mor de râs”. Ceea ce părinții tăi consideră drăguț poate fi văzut de adolescenți ca fiind „cringe”.
Înainte de apariția emoji-urilor moderne, create în 1999 de designerul japonez Shigetaka Kurita pentru platforma i-mode, oamenii foloseau emoticoanele – combinații de semne de punctuație precum clasicul 🙂 Pe măsură ce inteligența artificială și procesarea limbajului natural evoluează, traducerea automată în emoji devine realitate. iPhone-ul sugerează deja emoji potrivite în timp real, transformând „bravo” în 👍.
Emoji-urile rămân o formă de expresie democratică și universală, capabilă să transmită emoții complexe într-o secundă. Dar fie că trimiți o inimă iubitului sau un pollice în sus colegului, amintește-te: contextul contează, generațiile interpretează diferit, iar ceea ce azi e cool, mâine poate fi „de moși”. Așa că de Ziua Mondială a Emoji, alege-ți simbolurile cu grijă – nu doar pentru like-uri, ci și pentru a evita neclarități sau, în cazuri extreme, probleme cu legea.