Ziua Libertății Presei. Un orădean a creat un site de fake news care a devenit faimos în presa americană. Cum putem combate fenomenul știrilor false

• 61% din oameni disting adevărul ca adevărat și 47% minciuna ca minciună
• O știre falsă are de șapte ori mai multe șanse să fie distribuită

O știre falsă are de șapte ori mai multe șanse să fie distribuită. Auzi mereu de fake news, pentru că americanii sunt cei care au consacrat acest tip de informare. Încă de la începutul anilor 1800 erau ziare care scriau că Thomas Jefferson a murit, pentru ca oamenii să nu îl mai voteze. În 1910 a apărut primul cod deontologic al jurnaliștilor, care avea un capitol numit „Minciuni” și în care le era interzis jurnaliștilor să dezinformeze.

Nu te gândi că fenomenul a fost extirpat atunci. Știrile false încă se răspândesc, iar presa autentică are două bătălii de purtat: cea pentru adevăr și internetul, unde se propagă informații cu chip de știre, publicate de oameni care nu au nicio treabă cu presa. Campania electorală din Statele Unite din 2016 a fost momentul de apogeu al acestora. Pe rând, au apărut știri despre susținerea Papei pentru candidatul democrat Bernie Sanders, apoi pentru Hillary Clinton.

„A apărut în scurt timp și știrea referitoare la Donald Trump, nici aceasta n-a prins la public. Avea însă să prindă în octombrie 2016, când a fost promovată intens de un site, endingthefeed. com se numea, site care avea originea și a fost creația unui român. Orădeanul Ovidiu Dobrotă, un tânăr de 23 de ani la vremea aceea, care a creat un site de fake news, site care avea să facă o carieră în presa americană, în special pentru că din top 5 fake news hituri despre campania electorală, 3 au fost create de acest site”, a spus Bogdan Oprea, profesor de jurnalism la Facultatea de Jurnalism din București.

A fost un scandal răsunător atunci. Până să o ștergă, știrea falsă a lui Ovidiu Drobotă se viralizase. A spus că îi pare rău. Dar și-a continua activitatea în România, iar unul dintre site-urile lui, caplimpede.ro, a fost interzis la începutul pandemiei, pentru că publica știri false despre COVID.

Pandemia a adus al treilea val de știri false

Pandemia a adus cu ea valul trei al știlor false. Sunt răspândite în special pe rețelele sociale. Sigur ai văzut un mesaj viral despre cum se tratează coronavirusul cu gargară de apă sărată. Poate l-ai primit de la o mătușă, care l-a primit de la o verișoară, care l-a primit de la o vecină. La un moment dat, se pierde firul sursei. Și nu orice informație este o știre. Profesorul de jurnalism Bogdan Oprea, autorul cărții „Fake News și dezinformare online”, îți spune de ce ai tendința să crezi știrile false.

„Suntem niste ființe care aș spune suntem sclavii psihicului nostru. Mintea noastra umană, spunea un cercetător suedez, nu este un căutator de adevăr. Nu este un aparat epistemic spunea el. Mintea noastra caută confortul, nu adevărul”, susține Bogdan Oprea.

Până și tu poți alimenta tăvălugul știrilor false pe rețelele sociale. E de ajuns un like, pentru ca postarea să urce în preferințele celor din rețea. Și odată ce dai un like, și alt like, poate și un share, vei vedea din ce în ce mai multe informații, hai să le spunem, până la verificare, discutabile.

„Organizația Mondială a Sănătății a vorbit în termeni cât se poate de clari de infodemie. Ce măsuri putem să luăm tocmai pentru a nu fi părtași la propagarea unor știri false sau care nu fac altceva decât să dezinformeze, trebuie să vedem de unde provinde caea informație. Cât de validă sau care este puterea de expertiză a celui care propagă aceaste informații”, a spus Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare.

De ce nu este Dan Bittman de acord cu purtarea măștii?

O știre este cu atât mai credibilă, cu cât cel care o distribuie este mai cunoscut. Și de parcă nu era destul de evident că suntem împărțiți în două tabere, pandemia a adâncit și mai mult prăpastia dintre noi. Între cei care accptă restricțiile și cei care nu. Dan Bittman a spus încă de la începutul pandemiei că nu este de acord cu purtatul măștii. Am vrut să știm de unde vine convingerea lui că masca nu este utilă.

„Unele informații vin din presă, altele, cum să vă spun, formația mea e mai tehnică. Am terminat o facultate tehnică, hidrotehnica, în fine, și nu pot să nu mă uit și la statistici și nu pot să fac mici calcule și să încerc, cu mintea mea, să pun lucrurile cap la cap. Provin dintr-o familie de medici și ingineri și știu foarte bine ce se întâmplă în spitale. De aceea informațiile se bat, câteodată, cap în cap și nu pot să cred așa, nu știu, cred că e și în natura mea umană, personală, nu-mi vine să cred numai așa, tot ce mi se aruncă. Indiferent că se numește presă, nu știu, presa scrisă, presa video. Încerc să mă lămuresc singur dacă, dacă e adevărat sau nu”, a spus Dan Bittman.

Jurnaliștii au misiunea de a verifica din trei surse o informație, pentru a ți-o prezenta apoi ca știre. Presa autentică are misiunea de a-ți prezenta informația cu acuratețe. Tu ai misiunea ca atunci când îți iei informațiile de pe site-uri care nu poartă semnătura unor jurnaliști sau de pe rețelele sociale, să rămâi vigilent.

„Am început să învățăm că există în conturile acelea, în profilurile acelea pe care le avem prin grupurile noastre de prieteni pe rețelele de socializare, există conturi care nu sunt autentice. Boții, trolli. De altfel, Facebook a șters în ultimii trei ani și trei luni, a șters 16,63 miliarde de conturi false. Adică dublul populației mondiale. În condițiile în care Facebook are utilizatori activi în jur de 2,71 miliarde”, a adăugat Bogdan Oprea.