Poveștile ne leagă și ne dau putere. De ce dispare magia când devenim adulți

• Tudor Roșu are 16 ani și de cinci e actor
• A jucat în seriale și pe scene mari alături de actori precum Stela Popescu sau Victor Rebegniuc
• Poveștile îi dau putere și îl ajută să treacă prin viață

Poveștile nu ne adorm, ne leagă și ne duc în vârf. Tu mai crezi în puterea poveștilor?

„Eu sper că nu există oameni care să nu creadă în povești. Dacă nu crezi, ești foarte trist, fără putere. Toți trăim într-o mare poveste, compusă din povești mai mici, care la rândul lor au poveștile lor”, spune Turod Roșu, actor.

El este Tudor. Tudor Roșu. Are 16 ani. De la cinci ani e actor. De teatru și de film. A jucat în seriale TV care au milioane de telespectatori, dar a stat și pe scene cu public restrâns alături de Victor Rebengiuc și Stela Popescu. Știe precis că poveștile îți dau putere, te ajută să treci prin viață construind ceva. Dar e acea putere pe care o pierdem ca adulți. La 45 de ani, Camelia, avocat, știe de ce dispare magia.

„Este altfel. Nu ne dăm de două ori peste cap şi devenim frumoşi şi deştepţi. Trebuie să învăţăm, să parcurgem anumite trepte alte educaţiei, ca să ajungem într-un anumit stadiu. Poveştile sunt, până la urmă, doar frumosul din viaţa noastră. Realitatea este total diferită. În decursul copilăriei, poveştile te formează. Doar că, să nu uităm că sunt doar poveşti. Visând la anumite aspecte pe care noi le regăsim în poveşti. Dar de fapt, când creştem, ne dăm seama că realitatea este total diferită”, a spus Camelia Zancu.

„Eu când o să mă numesc oficial adult nu știu când. Nu vreau să fiu adult, vreau să rămân copil. Puterea conectării cu oamenii, este una magică”, susține Tudor.

De la Tudor învățăm că bucuria vine din lucrurile mici. Acolo e și inspirația.

„Un obiect care mă inspiră e clacheta. Sunetul ăsta mă inspiră, pentru că l-am auzit prima dată la cinci ani și de atunci l-am auzit an de an. Locul care-mi dă putere este camera mea. Aici vin când trebuie să învăț un personaj, un scenariu. E liniște, mă pot concentra. Aici sunt gândurile mele”, a spus Tudor.

Viața lui Tudor e chiar o poveste. Dar, e una căreia el îi scrie un capitol în fiecare zi. Pe el nu-l împiedică nimic. Ce te împiedică pe tine să mai crezi în puterea poveștilor? În povestea ta?