Ar putea poftele noastre zilnice să reflecte vitaminele și mineralele care ne lipsesc?

• O nouă cercetare a examinat dacă există un adevăr în ideea că ne adaptăm dieta pentru a ne suplimenta nutrienții necesari.
• Jeff Brunstrom de la Universitatea Bristol a efectuat mai multe studii care au investigat conceptul de inteligență nutrițională.
• Jeff spune că este nevoie de mai multe cercetări și că, în stadiul actual, nu pot exclude dacă inteligența nutrițională este influențată de cunoștințele noastre învățate despre alimente.

O nouă cercetare a examinat dacă există un adevăr în ideea că ne adaptăm dieta pentru a ne suplimenta nutrienții necesari, potrivit BCC.

Profesorul Jeff Brunstrom de la Universitatea Bristol a efectuat mai multe studii care au investigat conceptul de inteligență nutrițională.

Cum să testați „înțelepciunea nutrițională”

Un studiu efectuat în anii 1930 de către Dr. Clara Davis a venit în sprijinul opiniei lui Mark. În cadrul acestuia, bebelușilor nou-născuți, care nu aveau acces la alimente sănătoase acasă, li s-a dat liber să aleagă din peste 30 de alimente într-un laborator, pe o perioadă susținută. Clara a constatat că bebelușii au ales instinctiv o dietă bogată în nutrienți.

Cu toate acestea, de-a lungul timpului, acesta a devenit un studiu foarte disputat.

Ar putea poftele noastre zilnice să reflecte vitaminele și mineralele care ne lipsesc? De exemplu, aveți poftă de ficat, spanac sau semințe de dovleac atunci când aveți nevoie de fier? Acesta este un lucru asupra căruia diferite școli de gândire nu se pot pune de acord, dar, cu timpul, Jeff crede că vom avea un răspuns.

,,Trebuie să aflăm relațiile de cauză și efect despre micronutrienți, bănuiesc că putem în anumite condiții”, spune Jeff.

De asemenea, o altă mare întrebare rămâne în continuare. Dacă avem inteligență nutrițională, de ce există deficiențe nutriționale.

Inteligența nutrițională și mărimea porțiilor

,,Una dintre dezbaterile de lungă durată din domeniul nostru [științific] se referă la faptul dacă oamenii reacționează sau nu la caloriile din alimente”, spune Jeff. Marea întrebare este dacă, fără să ni se spună, putem simți care este densitatea din alimente și apoi să ajustăm volumul pe care îl consumăm în consecință.

Astfel, dacă ceva are un conținut ridicat de calorii, am mânca o porție mai mică decât ceva care are o cantitate mai mică.

Pe măsură ce Jeff și coautorul său, Annika Flynn, au investigat, au descoperit că opusul este adevărat; oamenii își ajustează – aparent în mod subconștient – mărimea porțiilor în funcție de caloriile din ele.

Ei au folosit date preexistente pentru studiu. În condiții controlate, timp de patru săptămâni, 20 de persoane au ales dintr-o selecție de mese zilnice cu diferite calorii. Niciuna dintre persoane nu încerca să slăbească. Oamenii au mâncat porții mai mici de alimente cu un conținut caloric mai mare.

Ce ar putea însemna inteligența nutrițională pentru sănătatea noastră

Jeff spune că este nevoie de mai multe cercetări și că, în stadiul actual, nu pot exclude dacă inteligența nutrițională este influențată de cunoștințele noastre învățate despre alimentele calorice și nutrițional dense.

De asemenea, cercetările viitoare trebuie să examineze de ce avem o criză a obezității dacă avem o inteligență nutrițională înnăscută care ne face să alegem alimente dense în nutrienți în locul caloriilor goale și să consumăm porții mai mici de alimente cu un conținut ridicat de energie.