Winecentziatul. Profilul aromatic al vinului

Când vorbim de profilul aromatic, ne referim la aromele pe care le percepem olfactiv și gustativ.
Aromele din vin sunt caracteristice varietății de struguri din care vinul este făcut, gradului de coacere al acestora (aromele aceleiași varietăți de struguri diferă semnificativ între un climat mai rece și unul cald), tehnicii de vinificare și, nu în ultimul rând, funcție de vasul în care tatăl oenolog a decis să facă fermentația alcoolică și/sau maturarea vinului.
Pe scurt, le împărțim în 3 categorii:

Aromele primare sunt cele care provin din varietatea de struguri și din fermentația alcoolică. Pot fi subgrupate în arome/note florale (flori de salcâm, violete), fructe verzi (măr, pară), fructe cu sâmbure (caisă, piersică), fructe roșii (căpșuni, zmeură), fructe negre (afine, mure, prune), note vegetale (ardei gras, asparagus), condimente (nucșoară, cuișoare) și enumerarea poate continua.

Aromele secundare sunt cele care provin post-fermentația alcoolică, cum ar fi maturarea în butoaie de stejar. Exemple de arome secundare: vanilie, nucă de cocos, fum, lemn de cedru. Mai putem enumera: note de biscuiți, aluat de pâine, unt.

Aromele terțiare sunt cele care se dezvoltă în timpul maturării îndelungate și le găsim de multe ori sub titulatura de “buchetul sticlei”. Sunt aromele pe care vinul le dezvoltă când se învechește în sticlă și apar în cazul vinurilor care au potențial de învechire. Exemple: note de ciuperci, de pământ de pădure, piele, note de nuci sau miere.

Ce este interesant aici: aromele enumerate, fie ele primare, secundare sau terțiare, le distingem prin miros și retronazal și nu cu papilele gustative de pe limbă, care disting doar gust (sărat, dulce, acru, umami și amar). Acesta este motivul pentru care ceea ce mirosim în vin simțim aproape similar și pe palat.