Winecentziatul. Corpul vinului

Corpul vinului reflectă senzația de bogăție, plăcerea, vâscozitatea pe care vinul ne-o lasă pe palat sau textura acestuia și este influențat și de alte elemente structurale ale vinului.
La modul simplu, putem împărți vinurile din punct de vedere corp în 3 categorii: suple/lejere, cu corp mediu și corpolente.Cu cât e mai mare tăria alcoolică, cu atât ne face să simțim vinul ca fiind mai corpolent, mai greu pe palat.

Dulceața sau zahărul rezidual din vin are un efect similar, cu cât vinul e mai dulce cu atât îl vom simți mai onctuos, mai bogat.Taninurile, despre care am vorbit într-un alt episod, funcție de nivelul lor fac ca vinul să aibă un corp suplu/lejer (taninuri mici) sau mai “plinut” (taninuri ridicate).

Aciditatea acționează în sens invers. Cu cât vinul este mai acid, mai proaspăt, cu atât corpul lui va fi mai lejer. Ca similitudine, să ne imaginăm că gustăm succesiv un suc de lămâie, unul de portocală și apoi unul de mango sau un lapte degresat, unul semidegresat iar apoi unul gras.

Putem considera că primul suc/lapte are o corpolență mică, al doilea medie și ultimul ca e corpolent. Exact la fel este și cu vinurile. Exemple de vinuri cu corp suplu: Pinot Grigio, Fetească Albă pentru vinuri albe, Beaujolais sau o Babească Neagră în cazul unui vin roșu.

Vinuri cu corpolență medie: albele din Sancerre sau un roșu de gen Côtes du Rhône.Vinuri corpolente: în cazul albelor un Sauternes, Tokaj, iar în cazul celor roșii un Cabernet Sauvignon din California, sau de ce nu o Fetească Neagră.

Noroc, pe săptămâna viitoare.