Winecentziatul. Cisterne de beton

O altă opțiune a oenologului privind alegerea tipului de vas în care face diversele etape de vinificare este cea a cisternelor de beton. Și acestea fac parte din categoria vaselor inerte, adică vase care nu transmit nici o aromă vinului. Au dimensiuni și forme diverse și sunt căptușite cu un strat de rășină epoxidică care le face etanșe la lichide, și evită absorbtia vinului.

Dar, nu sunt insa dotate cu sisteme de control al temperaturii. Grosimea mare a peretilor le face sa aiba o inertie mare la temperatura, aceasta fiind stabila pe parcursul fermentatiei alcoolice sau maturarii. Rezultatul pozitiv este ca au izolare termica excelenta, naturala si cost mai mic cu energia electrica. Comparativ cu tancurile de inox care sunt etanse, betonul are o porozitate si astfel aceste cisterne permit o usoara microoxigenare a vinului, si o usoare “slefuire” a taninurilor, lucru uneori dorit de vinificator.

Sunt putin mai greu de intretinut si curatat, necesitand periodic operatiuni de dezinfectare intrucat acei pori pot fi “raiul” microorganismelor. Un alt aspect ce trebuie luat in calcul este faptul ca sunt grele si rigide, fiind mai dificil de mutat si adaptat spatiului, daca nu s-a luat in calcul acest aspect inca de la inceput. Sunt manusa pentru producerea de vinuri albe complexe, conversie malolactica, vinuri rosii corpolente. Pe scurt, ideale pentru stabilitate, textura si complexitate.

Multe crame premium le folosesc, iar altele au decis sa revina la acest tip de vase pentru caracterul “artizanal” si pentru echilibrul pe care il dau vinurilor. Si, deloc de neglijat ar mai fi si impactul vis a vis de estetica si traditia cramei.